TVA la cafea – 9% sau 19%? Prețul unei interpretări eronate a legii din partea ANAF
Industria HORECA se confruntă cu o nouă criză generată de interpretarea dată de ANAF prevederilor cuprinse în Codul fiscal și în reglementările europene cu care acesta se coroborează în ceea ce privește determinarea cotei TVA aplicabilă băuturilor preparate pe bază de cafea sau ceai. Practic, ANAF impune aplicarea cotei TVA de 19% acestor preparate în contextul în care cota TVA aplicată în industrie de la începutul anului și până în prezent a fost de 9%.
Această interpretare este de natură a produce un impact economic semnificativ, care se va resimți atât în rândul operatorilor economici, cât și a consumatorilor, efectul inevitabil și imediat fiind acela de creștere a prețurilor la băuturile preparate pe bază de cafea sau ceai cu 10%, ceea ce va conduce în mod firesc la diminuarea cererii pe piață pentru aceste tipuri de produse.
Impactul se preconizează a fi unul extrem în condițiile în care ANAF solicită plata diferenței de 10% din prețul de vânzare retroactiv, respectiv începând cu data de 01 ianuarie 2023 urmând a cauza, în mod inevitabil, ajungerea în incapacitate de plată a mai mult afaceri mici din domeniul HORECA care nu realizează venituri suficiente pentru a-și susține activitatea economică în ipoteza în care vor fi nevoite să plătească la bugetul de stat 10% din prețul de vânzare a preparatelor pe bază de cafea sau ceai încasat în ultimele 6 luni.
La momentul actual nu mai este o noutate faptul că ANAF a adus o interpretare a prevederilor Codului fiscal și a Normelor metodologice privind Codul Fiscal, care are drept consecință aplicarea cotei TVA de 19% preparatelor pe bază de cafea și ceai.
Practic, întreaga situație a fost generată de adoptarea OG 16/2022 de modificare și completare a prevederilor Codului fiscal prin care s-a urmărit, printre altele, aplicarea cotei TVA de 19% băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr, alți îndulcitori sau arome. Măsura a fost prezentată de către Guvern ca fiind menită să aibă un efect pozitiv asupra stării de sănătate a populației prin descurajarea consumului de zahăr, adoptată în contextul în care OMS a atras atenția asupra pericolelor obezității aflate în creștere la nivelul anului 2022 în Europa. Desigur, consecința firească urmărită de legiuitor era și cea de creștere a veniturilor la bugetul de stat, având în vedere că modificarea face parte dintr-un pachet de majorare a cotelor de impozitare aplicabile și în alte domenii. Amintim faptul că la începutul acestui an s-a majorat, printre altele, cota redusă TVA aplicabilă unor produse alimentare și servicii de restaurant și catering de la 5% la 9%.
Cu toate acestea, deși modificarea trebuia să vizeze numai băuturile cu zahăr și îndulcitori adăugați sau aromatizate, la acest moment ANAF a emis o interpretare prin care încadrează inclusiv cafelele și ceaiurile preparate în baruri în categoria acestor băuturi. Până în prezent, industria HORECA a aplicat o cotă redusă TVA de 9% la vânzarea cafelelor și ceaiurilor preparate, însă ca urmare a interpretării oferite de ANAF, operatorilor din industria ospitalității nu doar că li se impune să aplice o cotă TVA de 19% cafelei și ceaiului, ci se află în situația de a fi obligați să achite TVA retroactiv pentru produsele deja vândute începând cu luna ianuarie 2023.
În esență, modificarea legislativă de la începutul acestui an a constat în exceptarea în mod expres de la aplicabilitatea noii cote reduse TVA de 9% a băuturilor alcoolice și nealcoolice cu adaos de zahăr care se încadrează sub codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 cu trimitere la prevederile Normelor metodologice și implicit și la legislația europeană aplicabilă în materie.
Potrivit noii variante a art. 291 din Codul Fiscal, cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: (…) e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3) lit. k). Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
- k) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99;
Întrucât nu a existat o menționare expresă a produselor care se încadrează în aceste categorii și care urmau a fi supuse impozitării cu 19%, au fost formulate o serie de solicitări de clarificare către ANAF, pentru a fi oferite lămuriri cu privire la cota TVA ce se impunea a fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2023 preparatelor pe bază de cafea și ceai.
Răspunsul din partea ANAF a venit abia la 6 luni de la intrarea în vigoare a OG nr. 16/2022, timp în care, în lipsa unei poziții oficiale, în HORECA s-a aplicat cota redusă TVA de 9% acestei categorii de produse, în contextul în care, în mod evident cafeaua sau ceaiul preparat în baruri nu presupune prepararea prin adăugarea de zahăr sau îndulcitori, în majoritatea cazurilor.
Însă, potrivit adresei ANAF, aceasta apreciază că produsele alimentare în stare lichidă, pe bază de cafea, ceai sau cacao și care sunt consumate direct ca băuturi se clasifică, în funcție de caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, fie la codul NC 2202 10 00, fie la codul 2202 99, cu condiția ca acestea să nu reprezinte băuturi alcoolice. Practic, ANAF consideră că băuturile pe bază de cafea sau ceai se încadrează fie în categoria apelor minerale, apelor gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, fie în categoria altor băuturi nealcoolice, care se comercializează cu aplicarea unei cote TVA de 19%.
În realitate, ANAF a încălcat dispozițiile unui întreg ansamblu de acte normative, printre care și cele adoptate la nivel european, prin încadrarea artificială a băuturilor pe bază de cafea sau ceai într-o categorie de băuturi care dețin alte caracteristici, cu toate că Regulamentul 2658/23-iul-1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun prevede în mod expres o categorie a extractelor, esenţelor şi concentratelor de cafea, de ceai sau de mate şi preparatelor pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de mate; cicoare prăjită şi alţi înlocuitori prăjiţi de cafea şi extractele, esenţele şi concentratele acestora, sub codul NC 2101.
Absurditatea acestei interpretări rezultă inclusiv din faptul că ingredientele unei băuturi pe bază de cafea sau ceai au cota TVA aplicabilă de 9% – cafeaua boabe, ceaiul sau laptele sunt supuse în continuare cotei TVA de 9%.
Această eroare în interpretare trebuie corectată la nivelul autorităților fiscale, cu consecința încetării oricăror sancțiuni impuse operatorilor economici din HORECA pentru perioada în care au aplicat cota TVA de 9% și totodată este necesară o intervenție legislativă care să ofere un cadru legal clar și lipsit de interpretare în acest domeniu.
Demersurile echipei noastre constau în redactarea unui memoriu adresat ANAF, dar și Ministerului Finanțelor, în vederea expunerii tuturor argumentelor în favoarea corectei aplicări a cotei TVA de 9% băuturilor pe bază de cafea sau ceai, precum și în vederea blocării oricărei aplicării retroactive a recentei interpretări oferite de autoritatea fiscală.
Totodată, echipa noastră pregătește o propunere de modificare legislativă care să fie de natură să clarifice limitele în care se aplică pe de o parte cota redusă a TVA, iar pe de altă parte cota standard TVA, în raport de produsele servite în baruri, cafenele și restaurante.
Această situație critică trebuie soluționată de îndată, având în vedere consecințele economice dezastruoase care vor urma, în ceea ce privește o industrie care abia în prezent își revine în urma efectelor negative produse de restricțiile din perioada pandemică.
Experiența ultimelor demersuri colective desfășurate de echipa noastră demonstrează faptul că, în fața unei interpretări și aplicări incorecte a legii, operatorii economici din industria HORECA trebuie să adopte o poziție unită și să ia atitudine în fața abuzului din partea autorității fiscale, pentru a nu ajunge în situația de a acoperi în mod direct deficitul existent la nivelul bugetului de stat, care se va traduce în cedarea profitului încasat în decursul ultimelor luni sau chiar mai mult, în ajungerea la un colaps economic.