Ce este uciderea din culpă? Art 192 Cod penal

Ce înseamnă ucidere din culpă?

Uciderea din culpă face parte din categoria infracțiunilor contra vieții persoanei, fiind cea mai frecvent întâlnită infracțiune din acest spectru, fapt datorat numărului mare de surse de pericol la care suntem expuși în viața de zi cu zi.

Infracțiunea de ucidere din culpă constă într-o acțiune sau omisiune ce implică neîndemânarea, neglijența, neatenția, întârzierea realizării unui act, nesupravegherea unei surse de pericol, ce îi este reținută inculpatului cu titlu de culpă și care are drept consecință decesul unei persoane.

Forma de vinovăție incidentă în acest caz este culpa cu sau fără prevedere. În concret, aceasta se referă la faptul că persoana vinovată nu a prevăzut posibilitatea de a cauza moartea unei persoane sau și dacă a prevăzut-o, nu a acceptat că acestea se vor produce, bazându-se pe elemente obiective. Această posibilitate de prevedere are la bază cunoștințele generale și experiența social-comună și se concretizează într-o obligație de prudență.

Sancționarea infracțiunii de ucidere din culpă are la bază rezultatul produs, ce constă în moartea unei persoane. Astfel, nu vor fi sancționate toate comportamentele neglijente, ci doar cele care în concret au dus la moartea unei persoane.

Ucidere din culpă noul cod penal – Art 192 Cod Penal

Alin. (1) din art 192 Cod Penal reglementează forma de bază a uciderii din culpă, pe care o sancționează cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Ulterior, la alin. (2) și (3) din art 192 Cod penal  legiuitorul introduce două forme agravate ale acestei infracțiuni:

• uciderea din culpă profesională, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi
• uciderea din culpă care a cauzat moartea a două sau mai multor persoane

 

Uciderea din culpă profesională presupune existența unor măsuri de prevedere sau dispoziții legale care să reglementeze exercițiul profesiei, meseriei sau activității, iar persoana vinovată să săvârșească fapta culpabilă în timp ce se afla în exercițiul profesiei, meseriei sau activității.

Unele dintre cele mai frecvente fapte de ucidere din culpă profesională constau în încălcarea unor prevederi din domeniul circulației rutiere, al protecției muncii, al construcțiilor și în alte domenii cu risc mare de accidentare.

Având în vedere expunerea noastră crescută la surse de pericol și multitudinea de măsuri de prevedere, cea mai comună forma a uciderii din culpă este cea profesională.

Pedeapsa prevăzută de lege conform art 192 Cod penal pentru această forma este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Uciderea din culpă care a cauzat moartea a două sau mai multor persoane este o infracțiune complexă care se poate reține atât pornind de la forma de bază, cât și pornind de la uciderea din culpă profesională.

Aceasta presupune ca decesul a două sau mai multe persoane să fie consecința unei singure acțiuni, în caz contrar reținându-se mai multe infracțiuni de ucidere din culpă, în concurs, în sarcina autorului.

Pedeapsa prevăzută de lege conform art 192 Cod penal pentru această formă se calculează prin majorarea cu jumătate a limitelor speciale.

Astfel, dacă uciderea din culpă este în forma de bază, pedeapsa  se individualizează între 1 an și 6 luni- 7 ani și 6 luni, iar în cazul în care este vorba despre ucidere din culpă profesională, aceasta se stabilește între 3 ani – 10 ani și 6 luni.

Ucidere din culpă în cazul unui accident rutier

Având în vedere dispozițiile ce reglementează domeniul circulației rutiere, de cele mai multe ori se constată încălcări ale prevederilor legale, iar în acest sens i se reține celui vinovat de moartea unei persoane forma agravată a infracțiunii de ucidere din culpă (Uciderea din culpă profesională).

Aceasta se poate reține în concurs cu infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis se conducere sau cu infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

O prevedere importantă este incriminarea de la art. 335 alin. (3) Cod Penal a încredințării unui vehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care se află sub influenţa alcoolului ori a unor substanţe psihoactive, precum și unei persoane care nu posedă permis de conducere, a cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Astfel, în acest context se pune problema reținerii în sarcina persoanei care a încredințat vehiculul și a infracțiunii de ucidere din culpă, în condițiile în care se produce un accident soldat cu moartea unei persoane.

Deși practica judiciară nu este unitară în ceea ce privește acest subiect, considerăm că în ipoteza în care se ajunge la concluzia că producerea unui accident rutier ce duce la decesul unei persoane era previzibil pentru cel care i-a încredințat cuiva vehiculul, luând în considerare starea în care se afla cel care urma să conducă (de exemplu, o alcoolemie foarte ridicată), se vor reține două infracțiuni în sarcina celui care a încredințat vehiculul: Ucidere din culpă și infracțiunea rutieră.

În unele situații deosebite, în care modul de a conduce creează un pericol excepțional de grav, iar ca urmare se produce un accident soldat cu moartea unei persoane, se poate reține infracțiunea de omor.

Acest caz este unul de excepție, incident doar în situația în care conducătorul autoturismului nu mai poate justifica faptul că nu a acceptat posibilitatea producerii unui accident apt să ducă la decesul participanților la trafic. Astfel, lui i se va reține o intenție eventuală în cazul infracțiunii de omor.

Culpa medicală

Activitatea medicală presupune un grad ridicat de risc, iar situația culpei medicale implică o conduita legată de actul medical și are ca efect o atenuare a răspunderii penale.

Totuși, acest tratament nu îi este reținut medicului în orice situație, întrucât atunci când conduita sa nu este legată de actul medical ar fi injust să îi mai aplicam acestuia atenuarea. Astfel, în sarcina sa se va reține culpa de drept comun, sub forma agravantă a culpei profesionale, pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Răspunderea pentru ucidere din culpă a persoanei juridice

Subiectul activ a infracțiunii de ucidere din culpă poate fi și o persoană juridică. Atragerea răspunderii sale prezintă o importanță deosebită, având în vedere importanța încercării de a determina personale juridice să dea dovadă de un grad ridicat de prudență în activitatea lor.

 Cât durează un proces penal pentru ucidere din culpă?

De cele mai multe ori procesele penale pentru ucidere din culpă pot dura de la câteva luni până la mai mulți ani.

Durata concretă a unui proces penal diferă în fiecare caz în parte în funcție de complexitatea fiecărei spețe și de particularitățile acesteia.

 Omor vs Ucidere din culpă

Diferența dintre infracțiunile de omor și ucidere din culpă se conturează la nivelul formei de vinovăție imputabilă inculpatului. Astfel, în cazul omorului se observă existența lui animus necandi, adică intenția de a ucide. În schimb, în situația unei ucideri din culpă, persoana nu are în vedere o asemenea finalitate, întrucât ea nu prevede posibilitatea producerii rezultatului ce constă în moartea unei persoane sau dacă prevede acest rezultat, nu acceptă posibilitatea de a se produce, bazându-se pe elemente obiective.

Un alt aspect care le diferențiază la nivel teoretic ține de posibilitatea reținerii tentativei în cazul omorului. Astfel, dacă rezultatul nu se produce, inculpatul va răspunde pentru o tentativă de omor, dacă a acționat cu intenție. În schimb, dacă forma sa de vinovăție este culpa, iar decesul unei persoane nu survine, nu vor fi întrunite elementele de tipicitate ale uciderii din culpă.

 

Dacă vă confruntați cu un caz de ucidere din culpă și aveți nevoie de consiliere juridică specializată, contactați acum echipa de avocați Blaj Law!