Cum poți recupera pensia alimentară neplătită?

Ce înseamnă pensie alimentara?

În situația în care exista o sentință de divorț sau separarea unor părinți necăsătoriți, în lipsa unui acord, instanța trebuie să stabilească în favoarea copilului cuantumul unei pensii alimentare. Această pensie alimentară va fi datorată de către:

• părinte decăzut din dreptul de a exercita autoritatea părintească asupra copilului său
• părintele care nu locuiește alături de copilul său, deși exercitarea autorității părintești se face în comun.

Obligația de întreținere a părintelui față de copilul său cu care nu locuiește în fapt este cunoscută sub denumirea de „pensie alimentară” și reprezintă o prestație lunară sau globală, care are ca scop susținerea copilului în dezvoltare, educare și buna creștere.

Trebuie amintit faptul ca această obligație este una legală și personală. Din acest motiv, obligația de achitare a pensiei alimentare nu poate fi transmisă, iar în cazul în care debitorul decedează, aceasta se va stinge. Mai mult, nu se poate renunța anticipat la beneficiul acesteia, indiferent de motivul pe care l-ar invoca creditorul obligației (Art. 515 C. civ. „ nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său de întreținere”).

Perioada pentru care pensia alimentara se datorează este stabilită de legiuitor. Regula este că părintele va avea obligația legală de plată a pensiei alimentare până la împlinirea vârstei de 18 ani de către copil. Cu toate acestea, prin excepție, debitorul poate fi obligat la plata pensiei alimentare inclusiv după majoratul copilului, atât timp cât acesta se află în continuarea studiilor într-o instituție de învățământ superior, dar nu mai mult de 26 de ani.

Pensia alimentară poate fi stabilită atât în bani, cât si în natură. Este important de menționat faptul că, sub aspectul modalității de executare, întreținerea copilului trebuie prestată în natură de către părinte, prin asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi și suportarea cheltuielilor aferente educării și pregătirii profesionale a acestuia. Numai în situația în care părintele căruia îi incumbă obligația de întreținere refuză în mod nejustificat să o presteze de bună voie, în natură, aceasta va fi stabilită sub forma unei sume de bani datorate lunar, respectiv a unei pensii de întreținere, constând fie într-o sumă fixă, fie într-un procent din cuantumul venitului net obținut de cel care o datorează.

De asemenea, potrivit reglementărilor în materie ale Codului civil, pentru determinarea cuantumului pensiei de întreținere, instanța va ține cont de criterii precum: nevoile concrete ale celui în beneficiul căreia se stabilește, mijloacele financiare ale celui care o datorează, respectiv existența altor obligații de întreținere pe care le datorează cel în sarcina căruia se stabilește.

De când se plătește pensia alimentară?

În condițiile unei acțiuni în instanță, art. 532 alin. (1) C. civ. stabilește faptul că pensia alimentară se datorează doar „ de la data cererii de chemare în judecată”. Astfel, din cuprinsul acestei norme se desprind două concluzii principale:

• indiferent de durata procesului, la momentul soluționării definitive a acestuia, părintele debitor este obligat să plătească la zi copilului, în cuantumul și modalitatea stabilită de instanță, inclusiv pensia alimentară pe care ar fi datorat-o pe perioada judecății;
• dacă nu s-a solicitat la momentul la care s-a născut dreptul copilului de a beneficia de pensie alimentară, aceasta nu se poate cere retroactiv. Astfel, părintele nu poate fi obligat la plată pe toată perioada în care copilul ar fi fost îndreptățit anterior să o primească, ci doar, cel mai devreme, de la începerea demersurilor în instanță.

Aceasta este regula, existând însă și o excepție prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol, potrivit căruia „ pensia poate fi acordată și pentru o perioada anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului”. În acest caz, trebuie dovedit că din cauza părintelui-debitor nu a putut fi introdusă acțiunea prin care se solicită pensia alimentară, cât și intervalul de timp în care întârzierea a subzistat. Dacă aceste aspecte sunt probate, copilul poate primi pensie de întreținere nu doar de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, ci și retroactiv, pentru perioada în care debitorul a întârziat în mod culpabil aceste demersuri.

Cu privire la modalitatea de plată a pensiei, Codul civil prevede faptul că pensia alimentară trebuie plătită de către părinte în rate lunare, dar există și posibilitatea plății anticipate sau printr-o sumă globală, care se realizează pentru o perioadă mai îndelungată. Dacă este posibil, ratele periodice trebuie stabilite de comun acord de către părți, iar doar în lipsa unei înțelegeri, acestea vor fi stabilite de către instanța de judecată, la cerere.

Pensie alimentară custodie comună

Custodia comună se referă la exercitarea autorității părintești, în comun, de către ambii părinți. Acest lucru înseamnă că ambii părinți sunt îndreptățiți să participe la luarea deciziilor importante cu privire la modalitatea de creștere și educare a copilului lor. În situații excepționale, când exercitarea autorității părintești se dovedește a fi contrară interesului superior al minorului, instanța de judecată poate decădea din drepturi unul dintre părinți, sau chiar pe ambii, prerogativa custodiei fiind astfel atribuită în exclusivitate celuilalt părinte, sau unei alte persoane.

Totodată, custodia comună reprezintă un drept și o obligație față de copil a ambilor părinți, chiar dacă locuința minorului este stabilită doar la unul dintre aceștia. Astfel, este posibil și reprezintă chiar situația cea mai frecvent întâlnită, ca ulterior separării părinților, locuința copilului minor să fie stabilită la unul dintre aceștia, în timp ce custodia, adică atributul autorității părintești, rămâne în sarcina amândurora.

Prin urmare, pensia alimentară este datorată de părintele cu care minorul nu locuiește, denumit în doctrină ca fiind părintele nerezident, atât în condițiile în care autoritatea părintească este exercitată în comun, de ambii părinți, cât și în cazul autorității părintești exclusive.

Prin urmare, exercitarea autorității părintești exclusiv de către unul din părinți (custodia exclusivă) nu înlătură dreptul copilului de a beneficia de întreținere de la ambii părinți, ci doar limitează puterea de decizie asupra minorului a părintelui care nu se raliază interesului superior al acestuia.

Cum se calculează pensia alimentară? 

Cu titlu de normă de recomandare și în lipsa unei înțelegeri în acest sens, în ceea ce privește stabilirea în concret a valorii pensiei de întreținere datorată de un părinte copilului sau copiilor săi, Codul civil instituie la art. 529 alin. (2) regula potrivit căreia pensia alimentară se calculează prin raportare la venitul net lunar, astfel:

• Până la ¼  pentru un copil
• Până la 1/3 pentru 2 copii
• Până la ½ pentru 3 sau mai mulți copii

Observăm că dispoziția evocată indică un prag maximal al veniturilor nete obținute de părinte la care trebuie să se raporteze cuantumul pensiei alimentare, ce diferă în funcție de numărul copiilor față de care părintele are această obligație, dar mai ales de nevoile celui în beneficiul căruia se stabilește obligația de întreținere.

Mai mult, Codul civil face referire la veniturile nete, cu caracter permanent, iar nu la cele sporadice, care nu intră în baza de calcul la determinarea pensiei alimentare.

Prin urmare, prevederile Codului civil stabilesc limita superioară până la care poate ajunge valoarea pensiei alimentare, modalitatea legală de stabilire a pensiei alimentare indicată neavând caracter absolut.

Astfel, pe cale judiciară, se poate stabili o pensie alimentară într-un cuantum mai redus decât cel determinat procentual potrivit art. 529 alin. (2) Cod civil, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei. De exemplu, pentru respectarea principiului echității, dacă veniturile părintelui care datorează pensia alimentară sunt mari, la stabilirea cuantumului acesteia, trebuie valorificat cu precădere criteriul bazat pe nevoile financiare efective ale copilului care o primește.

În orice caz, pe cale judiciară, părintele nu poate fi obligat la plata pensiei alimentare într-un cuantum care ar depăși jumătate din venitul său net lunar, indiferent de numărul persoanelor cărora le datorează întreținere.

Cuantumul pensiei alimentare nu trebuie rezumat pe toată perioada întreținerii la suma indicată inițial prin hotărâre, deoarece legea prevede faptul că pensia alimentară poate fi majorată sau micșorată, atât în funcție de nevoile concrete ale copilului, cât și în funcție de modificările pe care le suferă veniturile nete ale părintelui care e dator cu plata acesteia.

De asemenea, potrivit art. 530 alin. (3), pensia alimentară poate fi stabilită de instanța de judecată și într-un cuantum fix, care să fie suficient pentru întreținerea datorată de un părinte unuia sau mai multor copii și care sa nu varieze în funcție de fluctuațiile veniturilor părintelui obligat la plată.

Există chiar și situații în care pensia alimentară pentru minor poate fi obținută anticipat. Aceasta este situația obligației de întreținere prin plata anticipată a unei sume globale, iar nu a unor prestații periodice (care reprezintă regula). Într-adevăr, este o situație excepțională și este aplicabilă doar în cazurile în care debitorul dispune de mijloace financiare necesare pentru a acoperi o astfel de plată. Acest lucru este supus acordului părților sau a instanței de tutela, însă doar pentru motive temeinice.

Există pensie alimentară minimă?

De regulă, cadrul legal ce stabilește cuantumul pensiei alimentare este art. 529 alin. (2) Cod civ. conform căruia pensia de întreținere „se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”. În majoritatea cazurilor, instanțele de judecată se orientează spre stabilirea unui cuantum al pensiei alimentare în conformitate cu aceste dispoziții legale.

Cu toate acestea, din sintagma „până la” utilizată de legiuitor în reglementarea cuantumului pensiei alimentare, se deduce faptul că această valoare, în primul rând, nu are caracter absolut și obligatoriu, putând fi chiar mai mică decât procentul legal recomandat, iar, în al doilea rând, valoarea astfel determinată, reprezintă un prag maximal până la care instanța poate stabili pensia alimentară, iar nu unul minimal.

Pe cale de consecință, legea nu prevede o pensie de alimentară minimă, ci, mai degrabă, o valoare maximă a acesteia, însă la stabilirea sumei concrete datorată de părinte copilului sau copiilor săi trebuie avut în vedere nu doar criteriul mijloacelor materiale ale celui care prestează întreținerea, ci, mai degrabă, starea de nevoie a beneficiarului întreținerii.

Astfel, pensia alimentară trebuie să fie stabilită la un cuantum echitabil atât pentru debitor, cât și pentru creditor, scopul unic al acesteia fiind de a ajuta copilul să beneficieze de un mediu optim pentru dezvoltarea sa.

Pensie alimentară persoană fără venit

Deși nu există o reglementare expresă în acest sens, practica judiciară a reținut că, în măsura în care cel obligat la plata unei pensii alimentare nu realizează venituri, însă este apt pentru prestarea unei activități salariale, pensia alimentară va fi stabilită prin raportare la salariul minim net pe economie în România, la acel moment.

Astfel de practici se întemeiază pe faptul că pensia alimentară urmărește într-adevăr, protejarea copilului, însă se ia în considerare si ceea ce părintele îi poate oferi acestuia, fără a-și periclita propria întreținere.

Neplata pensiei alimentare

Ce se întâmplă daca nu plătești pensia alimentară?

Există situații în care debitorul, în mod intenționat, refuză să își execute obligația de plată a pensiei alimentare stabilite de instanța de judecată. Pentru a i se putea aplica o pedeapsă pentru acest lucru trebuie demonstrat faptul că acesta a acționat cu rea-credință, iar nu din cauza unei imposibilități obiective de a realiza plata.

Situația neplății pensiei alimentare, conform Codului penal, constituie infracțiunea de abandon de familie și este sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Conform art. 378 alin. (5) „Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta”. Mai mult, debitorul nu îi va fi aplicată nicio pedeapsă în situația în care, înainte de terminarea urmăririi penale, își îndeplinește integral obligațiile de plată.

Recuperarea pensiei alimentare neplătite

Există cazuri în care părintele dator cu plata pensiei alimentare nu își execută obligația conform hotărârii judecătorești sau cu actul prin care a fost stabilită.

În funcție de particularitățile fiecărei situații în parte, în caz de neplată a pensiei alimentare, debitorul poate fi executat silit, sau poate răspunde chiar penal în condițiile expuse anterior.

Trebuie reținut faptul că pot fi supuse executării silite, în condițiile în care debitorul nu își execută de bună voie obligațiile sau întârzie efectuarea plăților, doar hotărârile judecătorești definitive sau actele notariale autentice prin care s-a stabilit modul de executare al întreținerii și cuantumul pensiei alimentare.

Prin urmare, nu poate fi supus procedurii de executare silită în fața executorului judecătoresc competent orice act sub semnătură privată prin care unul dintre părinți se obligă la plata pensiei alimentare.

Executarea silită se poate face prin popriri sau prin valorificarea bunurilor debitorului în vederea îndestulării creanței constând în pensia de întreținere stabilită în sarcina lui și neachitată până la momentul executării silite.

Unde se depune plângerea pentru neplata pensiei alimentare?

Persoana vătămată de neplata pensiei alimentare sau reprezentantul acesteia poate depune plângere penală împotriva celui care nu si-a respectat obligația de plată stabilită prin hotărâre judecătorească, în condițiile infracțiunii de abandon de familie, la Secția de Poliție de pe raza domiciliului debitorului obligației de plată.

De asemenea, dacă se urmărește executarea silită a debitorului obligației de întreținere, se poate formula cerere de executare silită a hotărârilor judecătorești definitive, respectiv a actelor notariale prin care s-a stabilit obligația de plată a pensiei alimentare. Cererea de executare silită se înregistrează pe rolul biroului unui executor judecătoresc competent teritorial, cu sediul în raza teritorială a curții de apel unde domiciliază debitorul obligației de plată (adică părintele).

Cât durează un proces pentru pensie alimentară?

Legiuitorul nu prevede o perioadă standard pentru rezolvarea unei astfel de cauze sau a oricărei alte cauze în general. Ar fi aproape imposibil ca durata unui proces să fie în mod cert determinată deoarece fiecare cauză are particularitățile sale.

Ca urmare a celor expuse anterior, durata unui proces pentru pensie alimentară depinde în cea mai mare parte de complexitatea cauzei, de probațiunea care urmează a fi administrată sau de cât de încărcată este instanța competentă să soluționeze o astfel de cerere.

Există totuși și o procedură de specială, respectiv procedura ordonanței președințiale, care poate fi urmată în situația în care, până la soluționarea definitivă a procesului privind pensia de întreținere se impune stabilirea cu titlu provizoriu a unei astfel de obligații în sarcina unui părinte, în caz contrar fiind grav vătămat interesul superior al minorului.

Pentru a putea beneficia de această procedură trebuie îndeplinite următoarele condiții:

• Urgența- acest factor trebuie apreciat de către instanța de judecată
• Nesoluționarea fondului cauzei- instanța nu poate analiza fondul cauzei pentru soluționarea ordonanței președințiale, ci doar aparența de drept
• Măsura să fie vremelnică- măsurile vor fi provizorii, nu definitive

O astfel de cerere trebuie înregistrată tot pe rolul instanței de judecată competente să soluționeze în primă instanță fondul dreptului, respectiv acțiunea prin care se solicită stabilirea pensiei de întreținere cu titlu definitiv, care va judeca cerere de ordonanță președințială in regim de urgență.

Judecarea ordonanței președințială se va face ca regulă prin citarea părților, dar daca instanța consideră că nu este nevoie se va dace fără citare. Taxa judiciară de timbru pentru o astfel de procedură este de 20 de lei.

Ca regulă, judecarea cererii se face în ședință comună, iar instanța se pronunță prin ordonanță. Pronunțarea se poate amâna exclusiv pentru 24 ore, iar motivarea se poate face în termen de 48 ore de la pronunțare.

Întâmpinați obstacole în recuperarea pensiei alimentare?  Disutați cu unul dintre avocații noștri specializați în dreptul familei pentru a vă asigura drepturile. Contactați-ne acum!