Obținerea unui titlu de proprietate pentru zone necooperativizate – Legea 123 din 2023 – Acte necesare

Blog

Contextul modificărilor legii 18/1991 pentru procurarea unui titlu de proprietate

La data de 16.05.2023, s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr. 419/2023, Legea 123/2023 privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ce aduce o modificare substanțială și de mare importanță pentru cei care nu se mai încadrau în limitele temporale ale Legii nr. 18/1991 pentru procurarea unui titlu de proprietate.

Pentru a înțelege contextul modificării Legii 18/1991, este necesar a sublinia că ulterior Deciziei nr. 36/2020 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (2^1) coroborate cu art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 publicată în M. Of. nr. 541/24 iunie 2020, a devenit cert pentru marea majoritate a practicienilor că aplicarea Legii nr. 18/1991 este mult limitată față de ceea ce se întâmpla cel mai adesea în practică, la nivelul multor unități administrativ teritoriale, fiind cunoscut faptul că în multe zone s-au emis titluri de proprietate, indiferent de existența sau inexistența vreunei preluări/predări a terenului și indiferent de respectarea sau nerespectarea termenelor impuse de Legea 18/1991 cu modificările aferente.

Prin Decizia menționată s-a reținut că în conformitate cu art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, de prevederile legii fondului fondului funciar beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membri cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite, respectiv persoanele menţionate în art. 11 alin. (2^1) şi în art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991: proprietarii sau moştenitorii acestora de la care au fost preluate abuziv terenuri de către cooperativele agricole de producţie, deşi aceste persoane nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, dar şi persoanele sau moştenitorii acestora de la care statul român a preluat terenuri fără niciun titlu de proprietate, în zonele care nu au fost supuse cooperativizării.

Reconstituirea/Constituirea Dreptului de Proprietate și Eliberarea Titlului de Proprietate

Aceste dispoziţii legale au fost reţinute de către ICCJ în Decizia nr. 36/2020 în cuprinsul considerentelor de la pct. 93 şi pct. 94. Chiar dacă obiectul deciziei anterior redate nu l-a reprezentat categoria de persoane care pot beneficia de prevederile legii fondului funciar, ci dacă formularea cererii de reconstituire întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. (2^1) coroborate cu art. 27 alin (2^1) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea 18/1991, instanţele nu au mai putut și nu pot în continuare să facă abstracţie de considerentele deciziei, în cuprinsul cărora s-au reţinut şi alte aspecte legate de aplicarea legii. În jurisprudență, dându-se eficacitate celor statuate de ICCJ prin decizia indicată, s-a reținut: în ipoteza în care nu a existat o preluare a terenurilor nu se justifică a se urma procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi, în general, de legile reparatorii, întrucât scopul acestora vizează reconstituirea ori constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de stat sau de cooperativele de producţie, iar nu eliberarea unor titluri de proprietate celor care, prin ipoteză, le-ar avea, dar în baza unor alte temeiuri juridice .

Tocmai considerentul de la pct. 94 a fost reținut de inițiatorii proiectului de lege adoptat pentru modificarea Legii nr. 18/1991 ca argument în sensul necesității intervenției legiuitorului, afirmându-se expres că practica la nivel de Comisii județene și locale de aplicare a legilor fondului funciar, cât și la nivelul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților era în sensul emiterii titlurilor de proprietate și pentru zone necooperativizate, însă ca urmare a Decizii ICCJ analizată mai sus, art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea 18/1991 în forma în vigoare anterior nu mai permitea emiterea de titluri de proprietate în astfel de zone.

Ca orice normă ori interpretare a normei ce comportă discuții, există o serie de voci care dau eficiență altor considerente din cuprinsul Deciziei ICCJ, ajungându-se în această optică la concluzia că soluția instanței supreme nu a făcut ca art. 27 alin. 2 ind. 1 al Legii 18/1991 să nu se mai aplice în zonele necooperativizate

Iată că la legiuitorul intervine în prezent prin modificarea Legii nr. 18/1991, exact pentru acoperirea acestor cazuri în care solicitanții se află în situația de a solicita emiterea unui titlu de proprietate, fără ca anterior să fi predat teren la CAP sau să li se fi preluat teren. Astfel, prin Legea 123/2023 se modifică art. 27 alin. 2 ind. 1, urmând a avea cuprinsul următor:
(2^1) Deținătorii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel:
a) dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale;
b) pentru terenul în cauză nu a fost deschisă carte funciară în baza Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) terenul nu face obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane și nici nu s-a eliberat anterior titlu de proprietate cu privire la acesta.

Termenul pentru Solicitarea Emiterii unui Titlu de Proprietate

Așadar, modificarea este de interes pentru cei care nu au predat teren la CAP și nici nu li s-a preluat teren, permițându-le fie direct, fie prin moștenitori, să solicite emiterea unui titlu de proprietate în termen de 6 luni de la momentul intrării în vigoare a Legii 123/2023, sub condiția de a figura în registrul agricol (cel mai adesea), să aibă acele terenuri pe rolul fiscal, să nu se fi deschis carte funciară aferentă imobilului-teren în baza Legii nr. 7/1996 și terenul să nu fi făcut obiectul unei alte cereri de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate sau chiar al unui titlu de proprietate deja emis.

Față de anterioarele modificări ale legilor de reparație în materia fondului funciar, modificarea actuală permite un termen mai extins de depunere a cererilor pentru emiterea titlului de proprietate, respectiv de 6 luni, fiind exclusă în această situație aplicarea art. 11 alin. (4) Legea 18/1991 care prevede un termen de doar 30 zile, cererea urmând a fi depusă personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, la primăria localităților în a cărei rază teritorială se află terenul.

Legea 123 din 2023 – acte necesare

  1. Cererea solicitantului/solicitanților
  2. Memoriu tehnic
  3. Plan de amplasament şi delimitare a imobilului
  4. Adeverința eliberată de primărie (din care să rezulte suprafața înscrisă în Registrul agricol)
  5. Certificat de atestare fiscală
  6. O declarație pe propria răspundere din partea solicitantului (dacă terenul solicitat a făcut obiectul unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, din care să rezulte care este soluția rămasă definitivă)

 

Echipa noastră de avocați specializați în materia fondului funciar vă poate îndruma și reprezenta în vederea procurării înscrisurilor necesare a fi depuse pentru obținerea titlului de proprietate, cât și pentru relaționarea cu instituțiile publice angrenate în acest demers. Contactează-ne!