Reprezentarea salariaților și sindicatelor – Legea Sindicatelor 2023

feb. 12, 2023

Protagoniștii dialogului social sunt, de pe o parte, angajatorul sau patronatul (denumite și organizații de angajatori constituite în condițiile legii) și, pe de altă parte, salariatul sau sindicatul, respectiv reprezentanții salariaților. 

Prezentul articol urmărește să explice într-un mod ușor de înțeles Legea Sindicatelor actualizată în 2023 și să identifice modalitățile în care salariații se pot asocia în vederea participării la consultări și negocieri colective, pentru a-și urmări interesele profesionale, economice și sociale și pentru a-și apăra drepturile individuale și colective.

Salariații pot să se asocieze și să fie reprezentați fie prin sindicat, fie de un reprezentant sau reprezentanți ai salariaților, aleși conform legii. 

Ce este sindicatul? Legea Sindicatelor 2023

Sindicatul este definit la art.1 pct. (8) din Legea 367/2022 privind dialogul social ca fiind „forma de organizare voluntară a angajaţilor/lucrătorilor în scopul apărării, susţinerii drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, cultural-artistice, sportive sau sociale în relaţia cu angajatorul”.

Cum se poate constitui un sindicat?

Sindicatul se poate constitui:

  • de cel puțin 10 salariați care prestează activitate la aceeași unitate;
  • de cel puțin 20 de salariați care prestează activitate în unități diferite, dar din același sector de negociere colectivă. Sectorul de negociere colectivă se stabilesc de Consiliul Național Tripartit pentru Dialogul Social și se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

Cine poate face parte dintr-un sindicat? Noua lege a dialogului social sau Legea sindicatelor 2023

Legea sindicatelor din 2023, la dispozițiile art. 3 reglementează o arie largă de persoane care se pot înscrie sau care ar putea să constituie un sindicat, după cum urmează: 

  • orice persoană care prestează activitate în baza unui contract individual de muncă sau se află într-un raport juridic de muncă;
  • salariații minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, chiar și fără încuviințarea prealabilă a reprezentanților legali;
  • orice persoană care este funcționar public sau funcționar public cu statut special;
  • orice persoană care este membru cooperator sau agricultor;
  • orice lucrător independent;
  • șomerii.

Potrivit art. 4 din Legea 367/2022, nu pot să facă parte sau să se afilieze la o organizație sindicală persoanele care deţin funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora, magistraţii, personalul cu statut militar din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, unităţile şi/sau subunităţile din subordinea ori coordonarea acestora.

Un salariat trebuie să facă parte dintr-un sindicat, în mod obligatoriu?

Nu, niciun salariat nu poate fi obligat să facă sau să nu facă parte dintr-o organizație sindicală, nici la nivelul unității în care lucrează, nici într-o altă unitate. În același timp, un salariat nu poate face parte din două sau mai multe organizații sindicale, ci în același timp, poate să facă parte dintr-un singur sindicat la același angajator.

Cum se organizează organizațiile sindicale?

Fiecare sindicat are statutul propriu, putând să elaboreze reglementări interne proprii, iar conducerea organizației sindicale se alege liber, angajatorul sau organizațiile patronale neavând dreptul de a interveni în organizarea sindicatelor. 

Persoanele care fac parte din conducerea organizațiilor sindicale beneficiază de o serie de drepturi, printre care se numără inclusiv faptul că această perioadă este considerată vechime în muncă, precum și că nu pot fi concediați disciplinar sau din orice alt motiv care are legătură cu îndeplinirea mandatului primit în conducerea organizațiilor sindicale. Cu toate acestea, pentru o categorie de salariați, respectiv pentru funcționarul public și funcționarul public cu statut special, raportul de serviciu se va suspenda de drept pe perioada în care se află în funcție de conducere. 

Sindicatele pot dobândi personalitate juridică și au patrimoniu propriu.

Funcționarea organizațiilor sindicale. Ce beneficii are un salariat care face parte dintr-un sindicat?

Salariații care fac parte dintr-o organizație sindicală se bucură de protecția oferită de sindicat. Astfel, organizațiile sindicale se obligă să apere drepturile membrilor lor, prevăzute în legislația muncii, contractele colective de muncă, contractele individuale de muncă sau, după caz, în statutele funcționarilor publici sau în acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici. Organizațiile sindicale au dreptul de a înainta propuneri legislative în domeniile de interes sindical. 

Salariații pot fi reprezentați de organizațiile sindicale atât în fața angajatorului, precum și în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului. Pentru salariați, organizațiile sindicale pot să întreprindă orice acțiune în favoarea acestora, chiar și să formuleze acțiuni în justiție în numele salariaților membri, însă doar la solicitarea expresă și scrisă a salariaților.

Reprezentanții salariaților conform art 1 din Legea Sindicatelor 2023

Reprezentanții salariaților sunt definiți la art.1 pct. (9) din Legea 367/2022 privind dialogul social ca fiind „persoanele alese conform procedurii stabilite prin prezenta lege și mandatate de către angajați/lucrători să îi reprezinte, potrivit legii”. 

În ce situații sunt aleși reprezentanți ai salariaților? Noua lege a dialogului social sau Legea Sindicatelor 2023

Reprezentanții salariaților sunt aleși în cazul în care la aceeași unitate sunt angajați minim 10 salariați și nu a fost constituit un sindicat. Noua Lege a dialogului social prevede o diferență față de prevederile Codului muncii, unde este reglementat că angajatorul trebuie să aibă cel puțin 21 de salariați pentru a putea alege reprezentanți. În orice caz, fiind o lege specială, se aplică cu prioritate prevederile Legii nr. 367/2022. 

Reprezentanții salariaților sunt aleși dintre salariați încadrați în aceeași unitate, iar pentru a primi votul de încredere al salariaților, reprezentantul/reprezentanții trebuie să obțină votul a cel puțin 50% plus 1 din numărul total al salariaților din unitate. Și cu privire la acest aspect se constată o diferență față de prevederile Codului muncii, unde, la art. 221 alin. (2), se prevede că se ia în calcul votul a cel puțin 50% din salariați, aspect care, în practică, conducea la dificultăți, putând exista inclusiv situații de egalitate. 

Un reprezentant al salariaților poate avea un mandat de o durată maximă de 2 ani.  

Cine poate avea calitatea de reprezentant al salariaților?

Calitatea de reprezentant al salariaților o poate avea doar un salariat care prestează activitatea în baza unui contract individual de muncă la angajator și doar după împlinirea vârstei de 18 ani. 

Câți reprezentanți trebuie aleși? Legea Sindicatelor 2023

Noua Lege a dialogului social nu stabilește un număr expres de reprezentanți ai salariaților care pot fi aleși, însă acest număr se stabilește în funcție de numărul de salariați și doar pe baza înțelegerii cu angajatorul. Dacă nu ajung la o înțelegere, la art. 58 alin. (2) din Legea 367/2022 s-a stabilit un plafon maxim în ceea ce privește numărul de reprezentanți, în funcție de numărul de salariați la același angajator, după cum urmează:

  • 2 reprezentanţi, la angajatorii care au sub 100 de salariați;
  • 3 reprezentanţi, la angajatorii care au între 101 şi 500 de salariați;
  • 4 reprezentanţi, la angajatorii care au între 501 şi 1.000 de salariați;
  • 5 reprezentanţi, la angajatorii care au între 1.001 şi 2.000 de salariați;
  • 6 reprezentanţi, la angajatorii care au peste 2.000 de salariați.

Nu pot să fie aleși reprezentanți ai salariaților persoanele care ocupă în cadrul angajatorului funcții de conducere sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul angajatorului. 

Persoanele care fac parte din reprezentanții salariaților beneficiază de o serie de drepturi, printre care se numără inclusiv faptul că numărul de ore destinate pentru îndeplinirea mandatului de reprezentant al salariaților se stabilește din programul normal de lucru, precum și că nu pot face obiectul unei concediere disciplinare sau pe alt motiv legat de îndeplinirea mandatului primit de la salariați. 

Funcționarea reprezentanților salariaților. Cum impactează activitatea reprezentanților salariaților interesele salariaților?

Reprezentanții salariaților se obligă să apere interesele salariaților cu ocazia negocierii și elaborării regulamentului intern în cadrul angajatorului, precum și la negocierea și încheierea contractului colectiv de muncă. În situația în care constată nereguli sau încălcări ale dispozițiilor legale sau ale contractului colectiv de muncă, reprezentanții salariaților vor sesiza inspectoratul teritorial de muncă cu privire la aceste aspect. 

Ai o problemă legală și vrei să apelezi la un avocat în Cluj? Contactează-ne!

Ghiduri legislative

Explorează colecția de resurse oferite de Blaj Law și obține informații de actualitate, redactate pe înțelesul tuturor.