Ordinul de Protecție – Mijlocul de Apărare al Victimelor Violenței Domestice

Legea ne oferă definiția violenței domestice, care înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

Legiuitorul român nu rămâne pasiv față de gravitatea acestor fapte, prin reglementarea unei măsuri de înlăturare a pericolului, respectiv ORDINUL DE PROTECȚIE.  Mai departe, vom puncta chestiunile de interes cu privire la aceast instrument de apărare, pe baza reglementării în vigoare (Legea nr. 217/2003).

CARE SUNT FORMELE DE VIOLENȚĂ DOMESTICĂ?

În primul rând, formele sub care se manifestă violența domestică sunt enumerate în lege: (i) violența verbală (limbaj jignitor, brutal); (ii) violența psihologică (impunerea controlului personal, provocarea de stări de tensiune, amenințare, șantaj, controlul vieții personale, acte de gelozie, urmărirea, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, apeluri telefonice sau transmiterea de mesaje, care creează temere); (iii) violența fizică (vătămarea corporală ori a sănătății); (iv) violența sexuală (agresiune sexuală, impunere de acte degradante, întreținerea unor relații sexuale forțate, viol conjugal); (v) violența economică (interzicerea activității profesionale, lipsire de mijloace de existență primară, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății; (vi) violența socială (impunerea izolării de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale); (vii) violența spirituală; (viii) violența cibernetică (hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor).

CINE POATE OBȚINE UN ORDIN DE PROTECȚIE? 

Legea prevede că persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita emiterea unui ordin de protecție. 

Prin noțiunea de „membru de familie” se înțelege:

  • ascendenții și descendenții, frații și surorile, soții și copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție, potrivit legii;
  • soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; frații, părinții și copiii din alte relații ai soțului/soției sau ai fostului soț/fostei soții;
  • persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, actuali sau foști parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenții și descendenții partenerei/partenerului, precum și frații și surorile acestora;
  • tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
  • reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.

ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU

Ordinul de protecție provizoriu este emis de catre polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică. 

Riscul iminent se evaluează pe baza unui formular de evaluare a riscului, iar pe baza răspunsurilor oferite la întrebările din formular, poliția va emite sau nu ordinul de protecție provizoriu.  

CARE ESTE DURATA UNUI ORDIN DE PROTECȚIE PROVIZORIU?

Ordinul de protecție provizoriu se dispune pe o durată de 5 zile.

CE MĂSURI SE POT DISPUNE PRIN ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU?

Se pot dispune una sau mai multe măsuri de protecție, care devin obligatorii imediat după emiterea ordinului de protecție, fără somație sau fără trecerea unui termen, acesta fiind executoriu, respectiv:

  • evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună;
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
  • obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se poate pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

ORDINUL DE PROTECȚIE 

Ordinul de protecție se dispune de către instanța de judecată, pe o durată determinată și provizorie. Solicitarea emiterii ordinului de protecție de către instanță nu este condiționată de emiterea anterioară a ordinului de protecție provizoriu de către poliție. 

Cererea poate fi introdusă de victimă, personal sau prin reprezentant. Cererea poate fi formulată în numele victimei și de către procuror, reprezentantul autorității cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice sau reprezentantul furnizorilor de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, cu acordul victimei.

CARE ESTE DURATA UNUI ORDIN DE PROTECȚIE?

Durata este stabilită de judecător, fără să depășeasca 6 luni, iar dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune cu privire la durata măsurilor, acestea vor produce efecte pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului. După expirarea duratei ordinului de protecție, dacă riscul iminent persistă, victima poate solicita emiterea unui nou ordin de protecție.

CE MĂSURI SE POT DISPUNE PRIN ORDINUL DE PROTECȚIE?

  • evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
  • limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune, atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
  • cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență; 
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
  • interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
  • interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
  • încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

Pentru prevenirea încălcării ordinului de protecție, instanța poate dispune prin aceeași hotărâre și măsuri de control precum:

  • obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
  • obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei;
  • verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

În plus, prin aceeași hotărâre poate dispune și:

  • suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
  • obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie, internarea voluntară, sau nevoluntară. Dacă agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea lui într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse de instanță, în afară de măsura suportării chiriei sau a întreținerii pentru locuința temporară a victimei, constituie infracţiune şi se poate pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

SE POATE REVOCA ORDINUL DE PROTECȚIE?

În situația în care s-a dispus un ordin de protecție pe durată maximă, persoana împotriva căruia este îndreptat, poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. Este posibilă revocarea doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  • agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;
  • agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
  • dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia.