Calitate procesuală pasivă și calitate procesuală activă

Ce reprezintă calitatea procesuală?

Calitatea procesuală, atât activă cât și pasivă, este una dintre condițiile imperativ necesare pentru exercitarea acțiunii civile.

La nivel de noțiune, calitatea procesuală reprezintă identitatea dintre părțile procesului și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Mai precis, legitimarea procesuală înseamnă că numai acea persoană care are calitate procesuală poate fi parte în proces, adică trebuie să justifice un drept sau o obligație pentru a participa în calitate de parte la procesul civil.

Determinarea calității procesuale active și a calității procesuale pasive a părților într-un proces civil poartă multiple implicații pe plan procesual, având o importanță deosebită încă din momentul incipient al procesului, deoarece, pentru a promova o acțiune în judecată este important a se identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acțiune în sens activ (ex: reclamant, având o poziție ofensivă), cât și persoana împotriva căreia se îndreaptă acțiunea (ex: pârât, având o poziție defensivă).

Mai exact, în cazul situațiilor juridice care se bucură de protecție judiciară, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acea situație juridică, iar calitatea procesuală pasivă ii este atribuită celui față de care se poate realiza situația juridică respectivă.

Calitatea procesuală activă este asumată de reclamant printr-o manifestare de voință, constând în pornirea acțiunii în justiție, cu expunerea în cuprinsul cererii de chemare în judecată a elementelor de fapt și de drept, prin care să justifice atât calitatea sa, cât și cea a pârâtului.

Astfel, reclamantul va trebui să indice în baza cărui drept al său participă ca parte în proces, dar și obligația care a fost încălcată de pârât aptă să atragă calitatea procesuală pasivă.

Conform prevederilor Codului de procedură civilă, justificarea calității procesuale pasive, adică a persoanei cu care urmează să se judece, este în sarcina reclamantului.

Oricum, ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, instanța sesizată trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și pasivă, procedură ce nu trebuie însă confundată cu verificarea existenței a însuși dreptului sau a înseși obligației corelative care intră în conținutul raportului juridic dedus judecății, acest lucru constituind o chestiune de fond.

Transmiterea Calității Procesuale Active și a Calității Procesuale Pasive

Atât drepturile, cât și obligațiile procedurale pot fi transmise în cursul procesului, ceea ce echivalează cu o transmisiune a calității procesuale active sau a calității procesuale pasive. Acest lucru se poate realiza pe cale legală, sau pe cale convențională.

Cel care dobândește calitatea procesuală ca efect al transmisiunii este introdus în proces în locul autorului său și preia procedura în starea în care aceasta se află la momentul în care are loc transmisiunea, toate actele procedurale îndeplinite de autorul său anterior fiindu-i opozabile.

Transmisiunea legală

În ceea ce privește persoanele fizice, transmisiunea legală presupune că, în ipoteza în care una dintre părți decedează, moștenitorii părții care acceptă succesiunea preiau poziția procesuală a antecesorului lor de drept, în afară de situațiile în care acțiunea are caracter strict personal, cum ar fi, de exemplu, calitatea de reclamant sau pârât într-o acțiune de divorț.

Există însă și situații în care acțiunea nu trece asupra moștenitorilor, dar, dacă a fost pornită de titular, care decedează în cursul procesului, acțiunea civilă poate fi continuată de succesorii acestuia (de exemplu, acțiunea în anularea căsătoriei, acțiunea de divorț întemeiată pe culpa pârâtului).

Referitor la persoanele juridice, transmisiunea legală are loc pe calea reorganizării  persoanei juridice care este parte în proces. Astfel, în raport cu bunurile dobândite, persoana juridică rezultată după operațiunea de reorganizare va prelua calitatea procesuală deținută de antecesoarea sa.

Transmisiunea convențională

Transmisiunea convențională are loc, ca modalități clasice de schimbare a subiectului activ sau pasiv al raportului juridic substanțial dedus judecății, atunci când în cursul procesului se convine asupra unei:

• cesiuni de creanță prin intermediul căreia o parte într-un proces transmite unui cesionar un drept de creanță care face obiectul unei acțiuni în justiție. În această modalitate, cesionarul dobândește calitate procesuală activă față de debitorul cedat, iar procesul urmează a fi purtat ulterior cesiunii între debitorul cedat și cesionar.
• vânzări (sau donații) a bunului litigios care presupune transmiterea proprietății unui bun a cărui situație juridică este incertă. Cel care dobândește un astfel de bun va prelua calitatea de subiect activ sau pasiv deținută de vânzător (donator) în proces.
• preluări de datorie, ca fiind un mecanism prin care, cu acordul creditorului, debitorul inițial ce are calitate pasivă într-un proces pendinte, transmite datoria sa unei alte persoane care urmează să il se substituie în proces și care va îndeplini obligația supusă judecății față de creditorul reclamant.

Excepția Lipsei Calității Procesuale

Invocarea excepției lipsei calității procesualea ctive sau a excepției lipsei calității procesuale pasive, fie de către părți, fie de către instanță din oficiu, este mijlocul procesual prin care este semnalată lipsa calității procesuale a uneia dintre părți.

Excepția lipsei calității procesuale s-ar putea traduce ca o inexistență a unei legături între persoana chemată în judecată și raportul juridic de drept material invocat.

Admiterea excepției lipsei calității procesuale, excepție de fond, absolută, are drept consecință respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală (în cazul reclamantului) sau împotriva unei persoane fără calitate procesuală (în cazul pârâtului).

Excepția lipsei calității procesuale pasive

În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive, Codul de procedură civilă prevede câteva remedii stricte, precum modificarea acțiunii în condițiile art. 204 alin. (1) și (3), instituția arătării titularului dreptului- în cazul acțiunilor reale, în condițiile art. 75-77, sau situația în care sunt aplicabile dispozițiile art. 39 cu privire la situația înstrăinătorului și a succesorilor săi.

Excepția lipsei calității procesuale active

La fel ca în cazul excepției lipsei calității procesuale pasive, și în cazul excepției lipsei calității procesuale active prevederile sunt aceleași.

Altfel, în aceeași cauză, nu se poate înlocui persoana chemată în judecată care nu are calitate procesuală pasivă cu persoana care ar avea această calitate, ci, după respingerea acțiunii formulate împotriva persoanei greșit indicate, reclamantul va putea să introducă o noua cerere de chemare în judecată, cu motivarea lipsei calității procesuale pasive.

Dacă ai nevoie de un avocat în Cluj, contactează-ne!

iDespre Noi
iSolicită o Consultație Specializată