Conflict de interese – Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane

Blog

Ce înseamnă conflict de interese?

Conflictul de interese reprezintă împrejurarea în care o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative (Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției).

Din perspectiva prevenirii survenirii unor asemene situații de conflicte de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice, legiuitorul a stabilit patru principii de maximă importanță:

  • imparțialitatea,
  • integritatea,
  • transparența deciziei,
  • supremația interesului public.

Conflict de interese în noul Cod Penal (folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane)

Conflictul de interese este materializat prin reglementarea conduitei ce presupune urmărirea intereselor patrimoniale de către funcționarul public, sens în care fapta este incriminată prin dispozițiile Codului Penal.

Această infracțiune a fost reglementat de Codul Penal din 1969, prin art. 253, având denumirea marginală „Conflictul de interese”.

Odată cu modificarea Codului Penal, denumirea infracțiunii a fost modificată în „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” și se regăsește la art. 301 din Noul Cod Penal. Conținutul acestuia este aproape identic cu cel din reglementarea anterioară, sens în care această infracțiune prevede:

Art. 301: Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane

(1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.

(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

a)emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b)exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.

Infracțiunea de Folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane protejează astfel relațiile sociale ce vizează integritatea conduitei funcționarului public în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, pentru reținerea infracțiunii de conflict de interese așa cum este aceasta reglementată în noul Cod Penal,  trebuie îndeplinite următoarele condiții:

Din perspectiva subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese , acesta este calificat prin calitatea de functionar public, în acceptiunea dispozitiilor art. 175 C.pen.

Latura obiectivă a infracțiunii de conflict de interese presupune o conduită a funcționarului public desfășurată în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu ce constă în îndeplinirea unui act prin care se obține un folos patrimonial. În considerarea relațiilor strânse dintre făptuitor și apropiații săi, conduita va fi o faptă tipică și dacă folosul patrimonial este realizat pentru soțul, rudele sau afinii făptuitorului până a gradul II inclusiv.

Latura subiectivă a infracțiunii de conflict de interese este reprezentată de intenția directă, când făptuitorul prevede și urmărește săvârșirea faptei sau intenție eventuală, când acesta prevede și acceptă urmarea.

Participația este și ea posibilă în cadrul acestei infracțiunii de conflict de interese, sens în care fapta se poate reține atât în coautorat, cât și în cazul complicității sau instigării. Calitatea subiectului pasiv fiind o circumstanță personală de individualizare, aceasta se va răsfrânge tuturor celor care o cunosc sau o prevăd. Totuși,  în cazul coautoratului, pentru reținerea infracțiunii de conflict de interese este necesară existența calității de funcționar public în persoana fiecăruia dintre coautori.

Discută cu un avocat din Cluj astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Tipuri de conflict de interese

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției reglementează trei tipuri de conflicte de interese:

  • Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală;
  • Conflictul de interese privind aleșii locali;
  • Conflictul de interese privind funcționarii publici.

 Conflict de interese privind funcționarii publici

Legiuitorul reglementează trei situații în care funcționarul public se va afla în conflict de interese:

  • Când acesta este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
  • Când acesta participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
  • Când interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

Ca urmare a incidenței unuia dintre cazurile de mai sus, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.

Conflict de interese privind fondurile europene

Luând în considerare importanța protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene și având în vedere că aceste fonduri au la bază banii contribuabililor, orice neregulă în gestionarea acestora trebuie reglementată și sancționată.

Importantă din acest punct de vedere este Ordonanţa de Urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. În cadrul prevederilor acestei ordonanțe se face referire la conflictul de interese în mai multe articole, astfel:

ART. 10 (1) Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant.

(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.

(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare care a fost încheiat/emisă cu încălcarea prevederilor alin. (1).

(4) În cazul în care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene solicită completări ale documentaţiei depuse în vederea verificării/evaluării, această activitate nu are caracter de consultanţă.

ART. 14 (1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.

(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.

ART. 15 (1) La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum este acesta definit la art. 14.

(2) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.

Totodată, importanța prevenirii oricărui conflict de interese este evidențiată și prin Regulamentul Comunității Europene 1605/2002, care prevede în art. 52 următoarele:

(1)Tuturor actorilor financiari și oricărei persoane implicate în execuția, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Comunității. Dacă survine un astfel de caz, persoana în cauză trebuie să se abțină de la astfel de măsuri și să prezinte situația autorităților competente.

(2)Un conflict de interese survine în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane menționate la alin. 1 este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului.