Contestația în anulare – Sfatul avocatului

Blog

Ce este contestația în anulare?

Contestația în anulare reprezintă o cale de atac extraordinară, ceea ce înseamnă că aceasta ar putea să fie folosită numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, prin a cărei exercitare se urmărește anularea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei ori completarea judecății. De principiu, contestația în anulare nu suspendă executarea hotărârii a cărei anulare se cere, însă, la cererea părții, instanța va putea suspenda executarea hotărârii sub condiția dării unei cauțiuni.

Se poate ataca o hotărâre definitivă? Anularea unei hotărâri judecătorești definitive

Ca regulă, calea de atac a contestației în anulare prevede posibilitatea atacării oricărei hotărâri definitive. Potrivit art. 634 Cod procedură civilă, sunt hotărâri definitive următoarele:

  • hotărârile care nu sunt supuse nici apelului și nici recursului;
  • hotărârile care au fost date în prima instanță și care nu mai au drept de apel și nici nu au fost atacate cu recurs;
  • hotărârile date în primă instanță, dar care nu au mai fost atacate cu recurs;
  • hotărârile care au fost date în apel, care nu mai au drept de recurs ori cele care nu au mai fost atacate cu recurs;
  • hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei;
  • orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Contestația în anulare care are ca obiect orice hotărâre definitivă a fost denumită ca fiind o contestație în anulare generală sau obișnuită. În schimb, contestația care poate să fie îndreptată doar împotriva hotărârilor instanțelor de apel care nu mai pot fi atacate cu recurs ori împotriva hotărârilor instanțelor de recurs se numește contestație în anulare specială.

Discută cu un avocat din Cluj astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Contestația în anulare – condiții de admisibilitate

În ceea ce privește contestația în anulare generală, din textul art. 503 alin.(1) Cod procedură civilă deducem două condiții necesare pentru admisibilitatea acesteia. Prin urmare, se cere ca atât procedura de citare a contestatorului să nu fi fos

t îndeplinită, cât și condiția ca partea să nu fi fost prezentă la termenul când a avut loc judecata. Este vorba despre termenul la care are loc dezbaterea fondului, iar nu doar de termenele premergătoare acestei faze. În situația în care partea a fost citată ulterior ori, chiar dacă nu a fost legal citată, s-a prezentat în instanță sau a fost reprezentată la acel termen, acest motiv al contestației în anulare nu va mai fi admisibil. De asemenea, din prevederile art. 504 alin. (1) Cod procedură civilă, rezultă faptul că, pentru a fi admisibilă contestația în anulare generală, motivele expuse mai sus trebuie să nu fi fost posibil să fie invocate pe calea apelului sau a recursului. Cu toate acestea, există o excepție de la această condiție, și anume situația în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări incompatibile cu recursul, ori recursul, fără vina părții, a fost respins fără să fie cercetat în fond.

Contestația în anulare specială poate fi invocată în 4 situații prevăzute expres în art. 503 alin. (2) Cod procedură civilă.

Prima situație în care se poate invoca contestație în anulare specială se referă la cazul în care hotărârea dată în apel sau în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși a fost invocată excepția nulității cu privire la acest motiv, instanța de apel ori instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra ei. Precizăm că necompetența instanței de apel sau a instanței de recurs nu va putea fi invocată prin calea de atac a contestației în anulare în situația în care aceasta nu a fost invocată în fața instanței precedente, ori, dacă a fost invocată, instanța a soluționat excepția. Referitor la nelegala alcătuire a instanței, se apreciază că se vor include atât neregulile care privesc compunerea completului de judecată, cât și neregulile care privesc constituirea acestuia.

În a doua ipoteză în care se poate invoca contestație în anulare specială, se prevede situația în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale. Eroarea materială la care face referire acest text nu vizează rezultatul modului în care instanța a înțeles să interpreteze anumite fapte ori un anumit text de lege, ci aceasta are în vedere anumite greșeli aflate în strânsă legătură cu aspectele formale ale judecății, fiind determinantă pentru soluția pronunțată în cauză. Pot constitui exemple de astfel de erori materiale următoarele: anularea recursului sau a apelului pe motivul netimbrării acestuia, nefiind observat de către instanță faptul că la dosar a fost depusă dovada de plată a taxei de timbru, anularea recursului sau a apelului ca fiind introdus de către o persoană care nu are calitatea de reprezentat, deși la dosar a fost depusă împuternicirea necesară etc.

În cel de-al treilea caz când se poate invoca contestație în anulare specială este prevăzută ipoteza în care instanța de recurs, respingând recursul ori admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Invocarea acestui motiv are drept scop anularea sau doar completarea hotărârii de către instanța care a respins recursul sau apelul ori l-a admis numai în parte, însă a omis să examineze un motiv de recurs sau un motiv de apel.

În a patra situație de invocare a contestație în anulare specială se face referire la ipoteza în care instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. Chiar dacă acest motiv se aseamănă cu cel anterior, elementul de diferențiere dintre cele două se referă la faptul că, instanța de apel ori de recurs omite să se pronunțe nu doar asupra vreunui motiv invocat de parte, ci asupra uneia dintre căile de atac declarate în cauză.

O ultimă condiție de admisibilitate care are în vedere atât contestația în anulare generală, cât și contestația în anulare specială, o reprezintă aceea ca hotărârea împotriva căreia se exercită contestația în anulare să nu fi fost atacată de aceeași parte cu o contestație în anulare anterioară, chiar dacă au fost invocate alte motive.

Contestația în anulare – termen de depunere

Contestația în anulare va putea fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data la care hotărârea a rămas definitivă. Termenul de motivare al acesteia este tot de 15 zile de la data comunicării hotărârii, sub sancțiunea nulității acestei căi de atac.

Soluțiile în calea de atac a contestației în anulare

În situația în care instanța constată faptul că motivul de contestație în anulare este întemeiat, aceasta va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Dacă soluționarea cauzei la același termen nu este posibilă, instanța va pronunța o hotărâre de anulare a hotărârii atacate și va fixa termen în vederea soluționării cauzei printr-o nouă hotărâre. Astfel că:

  • dacă instanța va constata nelegala citare a părții, va anula hotărârea pronunțată anterior și va proceda la rejudecarea cauzei;
  • dacă instanța găsește ca întemeiat motivul referitor la necompetența instanței, va anula hotărârea și va declina competența în favoarea instanței competente, iar dacă va constata nelegala alcătuire a instanței, hotărârea va fi anulată iar cauza se va rejudeca în alcătuirea conformă cu dispozițiile procedurale;
  • în situația în care instanța constată că dezlegarea dată recursului ori a apelului este rezultatul unei erori materiale, va anula hotărârea și va soluționa apelul sau recursul;
  • în cazul în care prima instanță a omis cercetarea vreunui motiv de casare, hotărârea va putea fi anulată în întregime, dacă respectivul motiv impune o asemenea soluție ori instanța a respins recursul, și va rejudeca recursul în integralitatea sa. În situația în care doar o parte din hotărâre e viciată, aceasta va putea fi anulată doar în parte sau va putea fi completată.
  • în ipoteza în care este găsit întemeiat ultimul motiv de contestație în anulare, și anume, nepronunţarea asupra unui apel sau recurs, hotărârea se va anula în întregime sau în parte, după caz, iar calea de atac se va rejudeca în limita respectivă.