Contract de mandat – model și riscuri 2024

Blog

Convenția prin care o persoană o mandatează pe o alta în vederea încheierii unor acte juridice, poartă denumirea de contract de mandat. Contractul de mandat se încheie de cele mai multe ori din rațiuni de afaceri, imposibilitatea obiectivă a unei persoane de a încheia personal un act sau dorința de a lăsa în sarcina unei persoane avizate într-un anumit domeniu, încheierea unui act juridic.

Ce înseamnă contract de mandat?

În conformitate cu dispozițiile art. 2.009 Cod Civil:„ Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.”

Un contract de mandat este un contract consensual, astfel se încheie valabil prin acordul de voință a părților în formă scrisă (autentică sau sub semnătură privată) sau verbală.  În lipsa unui termen stipulat de către părți, acesta va avea o durată de 3 ani.

Obiectul unui contract de mandat

Discută cu un avocat din Cluj astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Din definiția legală a acestei operațiuni juridice desprindem că prin intermediul unui contract de mandat cu reprezentare, mandatarul încheie acte juridice în numele și pe seama mandantului. Menționăm că, acesta poate săvârși și fapte juridice, cât timp, acestea pot fi calificate ca fiind accesorii actului juridic și sunt strict necesare pentru încheierea acestuia sau atingerea finalității dorite de către părți. Spre exemplu, mandatarul însărcinat cu cumpărarea unui bun, va putea și să îl preia și să îl conserve până la predarea acestuia către mandant.

De aceea, pentru evitarea oricăror neînțelegeri ulterioare, recomandăm inserarea unor clauze contractuale precise, care să enumere sau cel puțin să ofere anumiți indici cu privire la categoriile de fapte juridice conexe care pot fi realizate de către mandatar în temeiul puterii de reprezentare dobândite.

Prețul unui contract de mandat

Din dispozițiile actualei reglementări – art 1.010 Cod Civil –  contractul de mandat poate fi cu titlu gratuit sau oneros, Codul Civil instituind totodată prezumții relative care cataloghează astfel contractul, în funcțiile de părțile care se angajează într-un astfel de raport juridic: „Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activități  profesionale se  prezumă a fi cu titlu oneros.”

Pentru încheierea sa valabilă, nu este necesar ca părțile să stabilească și prețul încă de la întocmirea contractului de mandat, acesta putând fi determinat ulterior și poate consta atât în plata unei sume de bani cât și efectuarea unei alte prestații. De regulă acesta va fi stabilit după criteriile indicate de art. 2.010 alin. (2) Cod Civil:„ Dacă mandatul este cu titlu oneros, iar remunerația mandatarului nu este determinată prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzanțelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor prestate.”

Considerăm că în situația stabilirii prețului ulterior încheierii contractului de mandat, prin acordul părților, prezintă relevanță redactarea în cuprinsul contractului a unor criterii de determinare a acestuia, astfel încât să fie asigurat pe viitor, echilibrul dintre contraprestații.

Obligațiile părților

Mandatarul are următoarele obligații:

  • Să execute mandatul – în limitele stabilite prin contract și cu diligența unui bun proprietar (mandatul cu titlu oneros) sau cu diligența pe care o manifestă în propriile afaceri ( mandat cu titlu gratuit);
  • Să dea socoteală – despre gestiunea sa și să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale;
  • În cazul în care acesta are încuviințarea expresă a mandantului de a-și substitui o altă persoană, mandatarul trebuie să depună diligențe în alegerea persoanei respective și în instruirea acesteia în vederea executării mandatului.

Art. 2.023 alin. (2) Cod Civil prevede cazurile în care chiar și în lipsa unei autorizări exprese, mandatarul poate substitui un terț, respectiv:

”a) împrejurări neprevăzute îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;

  1. b) îi este imposibil să îl înștiințeze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejurări;
  2. c) se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat substituirea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.”

Mandantul are următoarele obligații:

  • De a pune la dispoziția mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului;
  • De a-l despăgubi pe mandatar în eventualitatea în care executarea mandatului îi produce prejudicii – doar în situația în care nu se poate identifica o culpă a mandatarului;
  • De a plăti remunerația către mandatar – acesta fiind obligat la plată chiar daca actul juridic proiectat nu se poate încheia, fără a exista o culpă a mandatarului în acest sens.

Obligații fiscale contract de mandat

De regulă, obținerea de sume de bani ca și contraprestație în cazul contractului de mandat, nu generează de plano obligația de plată a contribuțiilor către bugetul de stat. Însă, dacă încheierea acestora are caracter recurent, activitatea exercitată în temeiul contractelor de mandat, se poate încadra în noțiunea de activitate independentă și va fi supusă unui tratament fiscal.

Activitățile desfășurate de către persoane fizice cu scopul de a obține venituri vor reprezenta activități independente dacă îndeplinesc cel puțin 4 dintre criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 Cod Fiscal, respectiv:

  • Persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și modului de desfășurare a activității și a programului de lucru;
  • Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
  • Riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică care desfășoară o astfel de activitate;
  • Activitatea se desfășoară prin utilizarea patrimoniului persoanei respective;
  • Activitatea se realizează prin utilizarea capacității intelectuale, prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul de activitate;
  • Persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
  • Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane.

Riscuri contract de mandat


La o primă vedere cel puțin, riscul inerent al fiecărui contract este ca o parte contractuală să nu își îndeplinească obligațiile asumate, însă specificul fiecărui contract ridică și alte probleme de ordin juridic între părți.

Astfel, având caracter intuitu persoane, principala particularitate a contractului de mandat este reprezentată de caracterul său esențialmente revocabil.  În acest sens indicăm art. 2.031 alin. (1) Cod Civil: „Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat irevocabil.”

Tot ca o aplicație a caracterului intuitu personae, și mandatarului îi este conferită posibilitatea de a renunța la mandat, fiind trasate de către legea civilă și anumite limite prin art. 2.034 Cod Civil:„ (1)Mandatarul poate renunța oricând la mandat, notificând mandantului renunțarea sa. (2) Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remunerația pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunțării. (3)Mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renunțării, cu excepția cazului când continuarea executării mandatului i-ar fi cauzat mandatarului însuși o pagubă însemnată, care nu putea fi prevăzută la data acceptării mandatului.”

Posibilitatea de a revoca sau renunța la contractul de mandat la discreția părților are caracter ambivalent, generând pe de-o parte beneficii pe care nu le regăsim în cazul altor contracte numite, dar și dezavantaje majore.

Altfel spus, posibilitatea de renunțare a mandatarului poate avea efecte negative raportat la persoana mandantului, care deși notificat în prealabil, poate suferi prejudicii prin efectul renunțării, recuperarea acestora cu concursul instanței de judecată reprezentând un proces îndelungat și de evitat.

Mai mult, conform textelor legale aplicabile în materie, mandantul este obligat să îl despăgubească pe mandatar pentru prejudiciile cauzate de revocarea nejustificată sau intempestivă, termeni care în anumite cauze concrete, pot ridica probleme de interpretare. Mai mult, instanțele de judecată, ne-au arătat o practică neunitară în ceea ce privește întinderea despăgubirilor cuvenite mandatarului. Astfel indicăm că acestea cuprind pierderile suferite prin exercitarea mandatului, nu și alte prejudicii indirecte.

Un alt risc care poate să survină în cazul unui contract de mandat este reprezentat de încheierea unui mandat general care autorizează încheierea unei game largi de acte de conservare și administrare. De aceea, este indicat ca părțile să procedeze la stabilirea unor limite concrete ale puterii de reprezentare conferite prin contractul de mandat, pentru evitarea oricăror viitoare neînțelegeri între părțile semnatare.

Model contract de mandat

Este vital ca instrumentul juridic constând în contractul prefigurat de părți să fie bine redactat, astfel încât obligațiile izvorâte din acesta să fie clare pentru ambele părți. Adesea, părțile neglijează aceasta etapă, ignorând posibilitatea survenirii unor neînțelegeri pe parcursul executării, și astfel, nevoit, se pun în situații dezavantajoase.

Astfel, echipa de avocați Blaj Law asigură redactarea unor contracte care, odată asumate de către părți, vor genera efecte juridice avantajoase, prin personalizarea clauzelor inserate în acestea. Echipa noastră, concepe contracte distincte, pe de-o parte pentru mandanți și pe de alta pentru mandatari, creând un cadru favorabil pentru partea pe care o însoțim această etapă.