Copiii Veteranilor De Război – Drepturi

Blog

În ceea ce privește categoria veteranilor de război, sunt reglementate o serie de beneficii și drepturi de care aceștia, cât și familiile lor se bucură, în considerarea recunoașterii efortului depus în slujba țării cât și a modului în care pericolul căruia a fost supus un membru al familiei a impactat existența acesteia, în perioada respectivă.

Important de menționat este că prin sintagma „veterani de război” se face referire la persoanele care au participat la primul sau la al doilea război mondial, în cadrul armatei române, având una dintre atribuțiile enumerate la art. 1 din Legea 44/1994.

Care sunt drepturile copiilor veteranilor de război? Copii veteranilor de război – drepturi

Prin Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, sunt reglementate drepturile de care se bucură strict următoarele categorii de persoane: invalizii de război, văduvele de veterani de război, văduvele de război, veteranii de război, prizonierii de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, fără a se face mențiune însă mențiune despre anumite drepturi sau beneficii pe care copiii veteranilor de război le-ar avea.

Prin urmare, în ceea ce privește pensia de urmaș pentru copiii veteranilor de război, legea nu reglementează o situație particulară în care descendenții participanților români la primul sau al doilea război mondial ar putea primi drepturi sau indemnizații suplimentare. În această privință, aceștia pot beneficia de pensie de urmaș, doar în condițiile reglementate prin art. 83 – 93 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aplicabile indiferent de calitatea de veteran de război sau nu a persoanei decedate ale cărei drepturi de pensie au fost deschise.

Totuși, în acest context, indicăm două acte normative în vigoare, potrivit cărora copiii ai căror părinți au avut calitate de refugiați sau prizonieri de război, pot primi anumite indemnizații:

1. Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

Preliminar, menționăm faptul că, prin noțiunea de „prizonier” (în sensul Decretului din 118/1990) se face referire la prizonierii luați de către partea sovietică după 23 august 1944 ori înainte de această dată, dacă au fost ținuți în captivitate după încheierea armistițiului.

Prin Legea nr. 130 din 15 iulie 2020 pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, s-a stabilit faptul că, în ceea ce privește copilul persoanei decedate în luptele organele de represiune comunistă, în răscoale ţărăneşti ori al celui decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, deportaţi, strămutaţi, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, acesta va avea dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 500 lei.

De asemenea, dacă unul sau ambii părinți s-au aflat în situațiile expres prevăzute de art. 1 alin. (1) și (2) [1]din Decretul-lege nr. 118/1990, copilul minor la acea data, cât și cel născut chiar într-un astfel de context, are dreptul la o indemnizaţie lunară în acelaşi cuantum cu indemnizaţia de care a beneficiat părintele său. Dacă s-a născut ulterior încetării situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), copilul va putea beneficia de o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizaţia de care a beneficiat părintele său.

În cazul copilului care s-a aflat în ambele situații descrise supra, acestuia i se cuvine indemnizația al cărei cuantum este mai mare, iar dacă ambii părinți au beneficiat de indemnizație lunară, iar sumele cuvenite copilului se raportează la aceasta, se va lua în calcul indemnizația părintelui al cărei cuantum este mai mare.

Pentru a primi indemnizațiile cuvenite, beneficiarii este necesar să depună în acest sens o cerere adresată Agenţiei Județene pentru Plăți şi Inspecție Socială din județul de domiciliu, care va fi soluționată de Comisia pentru aplicarea Decretului – Lege nr. 118/1990, cu modificările și completările ulterioare, în măsura îndeplinirii de către beneficiar a condițiilor impuse de lege

Pentru dovedirea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2), persoanele interesate trebuie să prezinte acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil, acest lucru poate fi realizat prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. De asemenea, potrivit legii, stabilirea calităţii de beneficiar şi a indemnizaţiei lunare se face de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS).

Anexat cererii, solicitantul trebuie să depună:

a) Acte din care să rezulte că îndeplinește condițiile pentru primirea indemnizației:

  • Act de identitate;
  • Declarație pe propria răspundere – există model;
  • Certificat de naștere;
  • Certificat de căsătorie (în cazul fiicei care și-a schimbat numele);
  • Extras de cont (pentru plata indemnizației);
  • Procură specială (în cazul depunerii prin mandatar) – numai pentru solicitanții care domiciliază în străinătate.

b) Acte necesare dovedirii calității de persecutat politic al părintelui/părinților solicitantului:

  • Certificat de deces;
  • Hotărâre/Decizia emisă de Comisia pentru aplicarea Decretului – Lege nr. 118/1990 prin care se stabilește părintelui/părinților calitatea de persecutat politic (document emis de AJPIS în urma unei cereri de stabilire a calităţii de beneficiar- există model- şi a indemnizaţiei lunare prevăzute prin decretul-lege, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii);
  • Documente care atestă faptul ca părintele/părinții solicitantului s-au aflat în una sau mai multe din situațiile de persecuție politica, prevăzute de art. 1 alin. (1) si (2) din Decretul – Lege nr. 118/1990, precum: sentința, bilet de eliberare, livret militar, dovada internare, carnet de munca, adeverințe, liste comune, documente de strămutare sau domiciliu obligatoriu.

Plata acestor indemnizații va fi realizată prin intermediul caselor judeţene de pensii sau, după caz, al Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.

2. Ordonanța nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

Cu referire la noțiunea de „refugiat” (în sensul Legii nr. 105/1999) se face referire la cetățenii români care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind deportați, strămutați, refugiați în alte localități, etc.

Potrivit acestei legi, copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 175 lei.

După caz, în condițiile stabilite de art. 3 din 2. Ordonanța nr. 105/1999, copilul poate primi o indemnizaţie lunară în acelaşi cuantum cu indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele lui decedat, sau în cuantum de 50% din aceasta, la data depunerii cererii de către solicitant.

De asemenea, de indemnizație poate beneficia în mod corespunzător şi copilul celui decedat după încetarea situaţiilor prevăzute de lege, în cazul în care părintele său, deşi ar fi avut dreptul, nu a uzitat de prevederile acestei ordonanţe.

[1] Art. 1

(1) Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;

b) a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

c) a fost internată în spitale de psihiatrie;

d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e) a fost strămutată într-o altă localitate;

f) a participat în acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care:

a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

b) a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului, indiferent de locul reţinerii