Cum ne protejăm în fața iminentului faliment al Euroins

Cu titlu prealabil, abordarea temei sectorului de asigurări, aflat în plin risc seismic, nu se dorește a fi una exhaustivă, de îndrumar academic ci, mai curând, un vademecum cu opțiunile persoanelor păgubite  în contextul vehiculării în mass-media a ”deturnării” de către Euroins a 1,58 mld. Lei cu destinația Eurohold Bulgaria.

A. Context general

La o distanță de aproape doi ani de la retragerea autorizației de funcționare a fostului lider pe piața asigurărilor, City Insurance S.A., prin Decizia nr. 262/17.03.2023 Autoritatea de Supraveghere Financiară (în continuare ,,ASF”) a dispus retragerea autorizației de funcționare pentru un alt jucător de impact în sectorul asigurărilor – Euroins, constatându-se starea de insolvență a acestuia și promovând cererea de deschidere a procedurii de faliment.

Retragerea autorizației de funcționare și constatarea stării de insolvență de către ASF nu echivalează cu intrarea în faliment a societății de asigurare, ci reprezintă doar premisa pentru demararea procedurii judiciare și deschiderea procedurii de faliment în baza art. 249 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

În alți termeni, efectul intrării în faliment se va produce doar după ce instanța de judecată sesizată cu cererea formulată de ASF va constata incidența vreuneia dintre ipotezele prevăzute de art. 5 pct. 31 din Legea 85/2014.

În baza celor comunicate până în prezent pe platforma oficială a ASF, relativ la situația societății Euroins, și-ar găsi aplicabilitatea ipoteza de la art. 5 pct. 31 lit. b) din Legea 85/2014, conform căreia starea de insolvența se caracterizează prin retragerea autorizației de funcționare ca urmare a constatării neîndeplinirii condițiilor de solvabilitate, respectiv a cerinței de capital de solvabilitate (SRC) și/sau a cerinței de capital minim (MRC).

După sesizarea instanței cu cererea de deschidere a procedurii de faliment, Euroins va avea posibilitatea de a contesta starea de insolvență, contestație care s-ar judeca de urgență, iar în eventualitatea în care s-ar admite, ar atrage după sine respingerea cererii de deschidere a procedurii de faliment.

La nivel teoretic, această posibilitate există, însă în realitate, conform datelor publicate pe platforma oficială a ASF, în vederea restabilirii cerinței de capital de solvabilitate a Euroins sunt necesare fonduri în cuantum de 2,19 miliarde de lei, iar pentru acoperirea cerinței de capital minim este nevoie de fonduri în valoare de 1.75 miliarde de lei, or în aceste condiții contestarea stării de insolvență s-ar putea să rămână la nivel de simplă formalitate, nesusceptibilă de a conduce la un alt deznodământ decât falimentul societății de asigurare.

Totuși, din experiența practică pe care departamentul nostru o înregistrează în materia insolvenței, chiar și așa, anticipăm că Euroins va uza de acest drept și, fie doar pentru a temporiza contextul iminent și a mai câștiga timp, va contesta starea de insolvență.

Este de notoriatate faptul că de-a lungul celor aproape 30 de ani de activitate, societatea Euroins, înființată sub denumirea de Asitrans, a avut o prezență importantă pe piața asigurărilor din România, serviciile RCA oferite de aceasta ocupând un segment masiv, bucurându-se de o popularitate accentuată în rândul proprietarilor de autovehicule, în principal, datorită prețurilor practicate.

Anterior retragerii autorizației de funcționare și deschiderii procedurii de faliment față de City Insurance, cele două societăți de asigurare dețineau împreună aproximativ 75% din contractele RCA.

În prezent, Euroins are aproximativ 2,5 milioane de clienți, context în care retragerea autorizației de funcționare, urmată aproape inevitabil de deschiderea procedurii de faliment, antrenează o serie de consecințe de ordin practic pentru un număr covârșitor de creditori de asigurări – acele persoane care dețin drepturi de creanță născute din contractele de asigurare, efectele fiind resimțite atât în rândul persoanelor care dețin o asigurare la Euroins, cât și a celor care, în urma producerii unui eveniment asigurat, sunt nevoite să își recupereze prejudiciul de la acest asigurător.

Sub lumina evenimentelor petrecute în ultimul an  pe piața  asigurărilor de România s-a cristalizat răspunsul la mai multe întrebări legate de efectele practice pe care le produce retragerea autorizației de funcționare, respectiv falimentul unei societăți de asigurare cu o cotă de piață masivă.

Au fost abordate cu o mare frecvență subiecte care vizează recuperarea primei achitate în cazul în care se denunță polița emisă de asigurătorul aflat în faliment sau cele care privesc măsurile de protecție ce pot fi luate de creditorii de asigurări în cazul falimentului societății de asigurare.

Astfel, sunt tratate, cu precădere, procedurile deschiderii dosarelor de daună și recuperării prejudiciilor după deschiderea procedurii de faliment.

B. Întrebare firească: Ce putem face în scenariul falimentului Euroins?

Rolul de protagonist în cutremurul pieței RCA din România a fost atribuit de legiuitor Fondului de Garantare a Asiguraților (în continuare ,,FGA” sau ,,Fondul”), ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, acesta având scopul, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea 213/2015, de a proteja creditorii de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător.

Legea 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților reglementează procedura și condițiile de efectuare a plăților din disponibilitățile Fondului, stabilind și anumite termene care se impun a fi respectate în raport de trei repere, respectiv (i) data publicării în Monitorul oficial a deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare și constatarea existenței indiciilor privind starea de insolvență, în cazul Euroins 17.03.2023, (ii) data deschiderii procedurii de faliment și (iii) data rămânerii definitive a hotărârii privind deschiderea procedurii de faliment.

1. Denunțarea contractelor de asigurare – restituirea primei achitate

Ca o primă măsură de protecție a asiguraților, legea prevede că toate contractele de asigurare încheiate cu Euroins rămân valabile după retragerea autorizației de funcționare până la împlinirea unui termen de 90 de zile calculat de la data deschiderii procedurii de faliment. Prin urmare, în acest interval, șoferii care dețin o poliță RCA emisă de acest asigurător, vor putea circula pe drumurile publice, fără posibilitatea de a fi sancționați pentru încălcarea prevederilor legale privind obligativitatea deținerii unei polițe RCA valabile.

După împlinirea termenului de 90 de zile, efectele contractului de asigurare vor înceta de drept, însă, în măsura în care asiguratul dorește să încheie, chiar anterior acestui moment o altă poliță cu un alt asigurător, acesta are posibilitatea de a denunța contractul prin transmiterea unei notificări de reziliere la adresa de e-mail [email protected], care va trebui să conțină solicitarea de reziliere, seria și numărul poliței, precum și copia actului de identitate în cazul asiguraților persoane fizice sau împuternicirea în cazul asiguraților persoane juridice.

Denunțarea polițelor de asigurare poate fi făcută și anterior deschiderii procedurii de faliment față de Euroins, cu respectarea unui termen de preaviz de 20 de zile calculat de la data recepționării notificării de către asigurător, iar restituirea primelor achitate aferente perioadei în care riscul asigurat nu a fost acoperit se va efectua de către FGA, în baza unei cereri de plată formulată în acest sens de către persoana interesată.

Așadar, în cazul în care nu s-a produs riscul asigurat prin poliță în perioada anterioară denunțării contractului, poate fi solicitată restituirea contravalorii primelor achitate pentru perioada neexpirată, prin formularea unei cereri de plată privind acordarea restituirii de primă care va fi însoțită de următoarele documente:

• Împuternicire / Procură, dacă este cazul;
• Copie act identitate
• Copie poliță de asigurare;
• Copie dovada plății primelor de asigurare, în cazul plății primelor în rate;
• Dovada denunțării contractului de asigurare înregistrată / transmisă la asigurător.

2. Avizarea, deschiderea și instrumentarea dosarelor de daună – situația persoanelor implicate în accidente rutiere

Practic, după retragerea autorizației de funcționare a Euroins, orice persoană care a suferit un prejudiciu material sau moral ca urmare a producerii unui accident de către un conducător auto asigurat de Euroins, în perioada de valabilitate a poliței de asigurare, însă nu mai târziu de 90 zile de la data deschiderii procedurii de faliment, poate formula o cerere privind deschiderea dosarului de daună, în măsura în care acest demers nu a fost întreprins anterior datei de 17.03.2023 sau dacă riscul asigurat s-a produs ulterior acestei date, fără ca cele două limite temporale amintite să fi fost depășite.

În cazul în care dauna fusese avizată anterior datei menționate, însă asigurătorul nu a deschis dosarul de daună, Fondul va proceda la deschiderea dosarului, persoana interesată urmând să formuleze o cerere scrisă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7 din Norma 24/2019.

Dacă în dosarele deschise deja de asigurător anterior datei de 17.03.2023 este necesară efectuarea unor constatări suplimentare, acestea se vor realiza de FGA, la cererea scrisă a petentului.

Instrumentarea dosarelor de daună, atunci când acest demers nu a fost realizat de Euroins sau a fost realizat incomplet, se va face de către Fondul de garantare, sens în care acesta are posibilitatea legală de a contracta serviciile unor societăţi care au ca obiect de activitate servicii de regularizare a cererilor de despăgubire sau va putea nominaliza un asigurător în vederea constatării, evaluării şi lichidării daunelor.

Pentru ca Fondul să își poată îndeplini atribuțiile, Euroins va trebui să predea, în termen de 30 de zile de la data publicării Deciziei nr. 262/17.03.2023 a ASF în Monitorul oficial al României, o serie de documente și informații prevăzute de art. 12² din Legea 213/2015, inclusiv toate contractele de asigurare în vigoare, în baza cărora urmează a fi realizată lista potențialilor creditori de asigurări care se va publica pe site-ul oficial al FGA.

3. Plata indemnizațiilor și a despăgubirilor – recuperarea efectivă a prejudiciilor

Plata indemnizațiilor și/sau a despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de un eveniment asigurat printr-o poliță RCA emisă de Euroins se va realiza în baza unei cereri de plată, începând cu data de 17.03.2023 și cel mult până la împlinirea termenului de 90 de zile calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment sau de la data nașterii dreptului de creanță, dacă s-a născut ulterior.

Cererea privind acordarea despăgubirilor se va face conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din Norma 24/2019, la care se vor anexa, în copie legalizată, următoarele documente:

• poliță de asigurare;
• certificate de înmatriculare / act de proprietate a bunului avariat;
• constatarea amiabilă / proces-verbal întocmit de organe abilitate;
• deviz de reparație și factura;
• act de identitate / certificat constatator actualizat eliberat de ONRC, după caz;
• împuternicire / procură / cesiune de creanță, dacă este cazul.

Deși creditorii de asigurări au posibilitatea de a formula cererile de plată chiar de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 262/17.03.2023 a ASF, respectiv 17.03.2023, Fondul nu va fi în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale decât după împlinirea unui termen de 60 de zile calculat de la aceeași dată.

În acest scop, Fondul va întocmi și va transmite spre aprobare comisiei speciale lista creditorilor de asigurări ale căror creanțe urmează fi plătite, precum și lista cererilor de plată care urmează a fi respinse total sau parțial, plățile urmând a fi efectuate doar după aprobarea comisiei speciale, în limita unui plafon de garantare de 500.000 de lei.

În cazul respingerii cererii de plată, se va emite o decizie motivată care va putea fi contestată în termen de 30 zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, respectiv la Judecătoria Sectorului 2 București în cazul în care suma pretinsă este în valoare de până la 200.000 Lei inclusiv sau la Tribunalul București dacă valoarea creanței este mai mare.

4. Situația titlurilor executorii obținute împotriva asigurătorului

Trebuie avut în vedere că împotriva Fondului de Garantare a Asiguraților nu se poate îndrepta o cerere de executare silită pentru recuperarea creanțelor rezultate dintr-un titlu executoriu obținut împotriva asigurătorului, acestă interdicție rezultând în mod expres din prevederile art. 2 alin. (3¹) din  Legea 213/2015.

Așadar, pentru valorificarea creanțelor rezultate din titlurile executorii obținute împotriva Euroins, persoana prejudiciată este în drept să formuleze o cerere de plată către Fondul de garantare, în baza procedurii descrise în secțiunea precedentă și cu respectarea termenelor legale, respectiv:

• în termen de cel mult 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, atunci când titlul executoriu s-a obținut anterior acestui moment,

sau

• în termen de cel mult 90 de zile de la data obținerii titlului executoriu, atunci când acesta s-a obținut ulterior împlinirii termenului de 90 de zile calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment.

 

5. Situația sumelor încasate de la Fond în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii de faliment – sumele achitate vor fi păstrate de persoanele asigurate

Deși practic, există o probabilitate scăzută de redresare a Euroins relativ la situația cu care se confruntă, trebuie analizat și acest scenariu teoretic, iar ipoteza trebuie abordată în contextul în care asigurătorul a anunțat că va formula o astfel de contestație la cererea de deschidere a procedurii de faliment.

Așadar, în ipoteza în care instanța de judecată ar respinge cererea de deschidere a procedurii de faliment, sumele achitate creditorilor de asigurări până la acel moment, vor fi recuperate de către Fondul de garantare de la asigurător, chiar și în dosare de daună care au fost sau urmează a fi  deschise de FGA ulterior publicării deciziei privind retragerea autorizației de funcționare a Euroins, asigurătorul fiind obligat la plata tuturor sumelor achitate de Fond în gestionarea dosarelor de daună.

C. Posibile remedii pentru persoanele păgubite. Există o soluție viabilă pentru orice situație?

Din economia dispozițiilor Legii nr. 213/2015, putem considera că aceasta oferă o soluție pentru orice ipoteză. Așadar, indiferent dacă dauna a fost avizată sau nu anterior datei de 17.03.2023, respectiv independent de faptul că dosarul de daună a fost deschis de asigurător sau de FGA, și fără să conteze data nașterii dreptului de creanță în raport de momentul deschiderii procedurii de faliment, situația pare să își găsească rezolvarea prin formularea unei cereri către Fondul de garantare a asiguraților cu respectarea termenelor legale.

Legea oferă soluții atât celor care dețin o poliță de asigurare la Euroins și doresc să își recupereze prima de asigurare pentru perioada în care riscul asigurat nu a fost acoperit ca efect al denunțării contractului, cât și persoanelor prejudiciate care sunt nevoite să își recupereze prejudiciul de la asigurătorul aflat în faliment.

Soluțiile par a fi simple, însă trebuie să păstrăm în vedere o ipoteză care nu se încadrează în reperele Legii nr. 213/2015, respectiv cazul în care anterior retragerii autorizației de funcționare și deschiderii procedurii de faliment, asigurătorul a respins deja dosarul de daună, iar persoana păgubită nu a sesizat instanța cu o acțiune având ca obiect stabilirea dreptului la despăgubire, sau deși a formulat o astfel de cerere, procesul nu s-a finalizat până la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment.

1. Cum procedăm când nu am obținut, anterior deschiderii procedurii de faliment, o hotărâre judecătorească definitivă privind obligarea asigurătorului la plata despăgubirilor refuzate?

Acest scenariu de lucru nu este tratat de legea fondului de garantare, lipsind orice prevedere expresă din care să rezulte posibilitatea instituției de a proceda la reanalizarea dosarelor de daună care au fost deja soluționate de asigurător printr-o decizie de respingere emisă anterior retragerii autorizației de funcționare.

În mod uzual, într-o astfel de situație următorul pas ar fi promovarea unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu societatea de asigurare pentru obligarea acesteia la plata despăgubirilor.

Concret, trebuie păstrat în vedere că deschiderea procedurii de faliment față de Euroins va avea ca efect suspendarea tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare şi a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva acestuia, iar în măsura în care hotărârea privind intrarea în faliment va rămâne definitivă, toate aceste acțiuni vor înceta de drept, creanţele pretinse în aceste procese urmând a se înregistra la dosarul de faliment, în baza unei cereri de înscriere la masa credală.

În aceste condiții, promovarea unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu asigurătorul, ulterior retragerii autorizației de funcționare, pentru obligarea acestuia la plata despăgubirilor, se prezintă ca un demers inutil din perspectiva posibilității reale de a obține o hotărâre judecătorească definitivă împotriva societății de asigurare care să o oblige la plata sumelor pretinse și în baza căreia să poată fi formulată ulterior o cerere de plată către FGA. Aceasta deoarece, deși retragerea autorizației de funcționare nu echivalează cu deschiderea procedurii de faliment pentru a se produce efectul suspendării acțiunii intentate împotriva asigurătorului, de regulă intervalul de timp existent între cele două momente este insuficient pentru finalizarea unui astfel de proces, demersul putând dura mai bine de 6 luni chiar și în cel mai dinamic scenariu.

Prin urmare, soluția oferită persoanelor păgubite într-o astfel de ipoteză este aceea de a formula o cerere de înscriere la masa credală în termenul stabilit în acest sens prin hotărârea de deschidere a procedurii de faliment.

2. Formularea unei cereri de înscriere la masa credală

Cererea de înscriere la masa credală va fi supusă analizei lichidatorului judiciar, iar în caz de admitere, va fi înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor.

Persoanele ale căror creanțe nu se înscriu în tabelul creanțelor sau se înscriu doar parțial vor putea formula contestație împotriva tabelului preliminar în termen de 7 zile de publicarea acestuia în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Contestațiile vor fi soluționate de judecătorul sindic, iar în cazul admiterii acestora se va dispune înscrierea lor în tabelul de creanțe, titularul creanței dobândind astfel calitatea de creditor în cadrul procedurii de faliment.

Creanțele înregistrate în dosarul de faliment se vor achita din eventualele disponibilități existente în averea societății de asigurare și a celor obținute în cadrul procedurii de faliment prin recuperarea eventualelor creanțe deținute de asigurător sau din valorificarea bunurilor acestuia, plata făcându-se cu respectarea ordinii de prioritate prevăzută de lege. Acest demers poate dura însă ani de zile, fără a exista vreo garanție în sensul că sumele obținute din lichidarea patrimoniului societății de asigurare vor fi suficiente în vederea plății tuturor creanțelor  înregistrate în procedura de faliment.

În concluzie, deși legea oferă într-adevăr o soluție inclusiv pentru situația în care există deja o decizie de respingere a dosarului de daună din partea asigurătorului la momentul preluării gestiunii acestora de către FGA, procedura obținerii despăgubirilor în ipoteza supusă analizei este una mult mai anevoioasă față de cea reglementată de Legea nr. 213/2015, existând, de asemenea, șanse reale ca aceasta să nu conducă la finalitatea urmărită de persoana păgubită, datorită insuficienței disponibilităților în patrimoniul societății de asigurare.

3. Am obținut o soluție favorabilă în primă instanță, asigurătorul a formulat apel împotriva acesteia, iar ulterior s-a deschis procedura de faliment față de acesta

Prin Decizia nr. 19/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, a fost tranșată o problemă controversată care viza exceptarea de la efectul suspendării de drept a căilor de atac promovate de societatea de asigurare împotriva acţiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii, în condițiile în care prevederile legale speciale în materia falimentului societăților de asigurare nu făceau trimitere la  dispozițiile art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea 85/2014 care prevăd această excepție.

În această privință, instanța supremă a statuat că: ,,în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 262 alin. (4), prin raportare la prevederile art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, căile de atac promovate de debitorul societate de asigurare/reasigurare faţă de care a fost deschisă procedura falimentului, împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate acţiunile unui/unor creditor/creditori pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului introduse pe rolul instanţelor înaintea deschiderii acestei proceduri, nu sunt suspendate de drept.”

Prin urmare, în cazul în care a existat din partea Euroins o decizie de respingere totală sau parțială a cererii de despăgubire, iar persoana prejudiciată a obținut anterior deschiderii procedurii de faliment o soluție favorabilă în primă instanță, care însă a fost sau urmează a fi atacată cu apel de societatea de asigurare, judecarea cererii de apel nu se va suspenda de drept ca urmare a deschiderii procedurii de faliment împotriva Euroins.

Dacă în urma soluționării apelului se va menține chiar și parțial soluția primei instanțe privind obligarea asigurătorului la plata unei anumite sume de bani cu titlu de despăgubire, persoana prejudiciată va putea formula o cerere de plată la FGA, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Legea 85/2014, cu respectarea termenului de 90 de zile calculat de la data nașterii dreptului de creanță și nu de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, având în vedere că această ipoteză ar corespunde celei în care dreptul de creanță s-a născut ulterior acestui din urmă moment.

Trebuie precizat faptul că legea nu definește momentul nașterii creanței, iar până în momentul actual în jurisprudență nu s-a statuat cu putere obligatorie asupra acestui aspect, nefiind stabilit cu certitudine dacă data nașterii creanței se raportează la momentul producerii riscului asigurat sau la cel al obținerii unei hotărâri judecătorești definitive prin care asigurătorul este obligat la plata despăgubirilor.

Considerăm că data nașterii dreptului de creanță nu poate fi asimilată în toate situațiile cu data producerii evenimentului asigurat, întrucât o astfel de interpretare ar lipsi de aplicabilitate prevederile art. 14 alin. (1) teza finală din Legea 213/2015, care permit formularea cererii de plată cu depășirea termenului de 90 de zile calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschiderea procedurii de faliment, după cum urmează: ,,Orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvenţă poate formula o cerere de plată motivată, adresată Fondului în condiţiile prevăzute la art. 121 şi alin. (4), dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancţiunea decăderii din drept.”

În acest sens, trebuie avut în vedere că în termen de 90 de zile de la data deschiderii procedurii de faliment contractele de asigurare încetează de drept, or în aceste condiții după împlinirea unui termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment – care întotdeauna va fi un moment subsecvent încetării contractului – practic polițele de asigurare nu mai sunt în vigoare și ca atare nici nu se poate pune problema producerii unui risc asigurat care să dea naștere dreptului de creanță.

Prin urmare, în interpretarea potrivit căreia data nașterii dreptului de creanță ar fi în toate situațiile aceeași cu data producerii riscului asigurat, nu ar mai exista nicio rațiune pentru ca legiuitorul să reglementeze posibilitatea formulării cererii de plată ulterior împlinirii termenului de 90 de zile calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment.

Așadar, cel puțin în situația existenței unei soluții de respingere a despăgubirilor din partea asigurătorului emisă înainte de retragerea autorizației de funcționare a acestuia, situație în care în mod evident planează dubii asupra certitudinii creanței, apreciem că momentul nașterii dreptului de creanță nu poate fi altul decât data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțate împotriva asigurătorului prin care acesta este obligat la plata despăgubirilor – bineînțeles în situațiile în care este posibilă obținerea unei astfel de hotărâri,[1] în caz contrar devenind incidente prevederile privind necesitatea formulării unei cereri de înscriere la masa credală.

Ca regulă, plata despăgubirilor va putea fi solicitată de persoana prejudiciată printr-o cerere de plată adresată Fondului de garantare, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei ASF privind retragerea autorizației de funcționare a Euroins, respectiv 17.03.2023, însă nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, pentru creanțele născute în acest interval sau anterior.

Dacă însă hotărârea definitivă prin care se stabilește dreptul la despăgubire se obține ulterior împlinirii termenului de 90 de zile calculat de la data rămânerii definitive hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, cererea de plată va trebui formulată în termen de 90 de zile de la data pronunțării acestei hotărâri.

4. Caracterul facultativ al procedurii privind formularea unei cereri de plată conform art. 14 din Legea 213/2015

Urmarea procedurii reglementate de prevederile art. 14 din Legea 213/2015 nu este obligatorie, persoana prejudiciată având posibilitatea de a urma doar/inclusiv procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării creanţei.

Sub acest aspect se impune a fi avut în vedere că în situația în care se va opta pentru formularea unei cereri de înscriere la masa credală, aceasta va trebui înregistrată la dosarul de faliment cu respectarea termenului limită care se va stabili de către judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii de faliment. În ipoteza creanțelor de asigurări constatate prin titluri executorii obținute ulterior pronunțării hotărârii de faliment, acestea se vor înregistra în termen de 10 zile de la data obținerii titlului.

Totodată, în cazul în care se optează pentru formularea unei cereri de plată către Fondul de garantare a asiguraților, însă despăgubirile solicitate depășesc plafonul de garantare, respectiv suma de 500.000 Lei, pentru diferență se va putea formula cerere de înscriere la masa credală în procedura de faliment, cu respectarea termenului care se va stabili în acest sens.

5. Situația companiilor – profesioniștilor care au de recuperat creanțe pe care le înregistrează față de Euroins

O situație aparte, regăsită cu o frecvență mai redusă, dar având un impact economic semnificativ, este reprezentată de companiile care au obținut în apel o hotărâre judecătorească împotriva Euroins, hotărâre susceptibilă de executare silită, însă împotriva căreia societatea de asigurare a formulat recurs solicitând subscvent și suspendarea hotărârii pentru a temporiza punerea în executare a titlului executoriu constând într-o hotărâre nedefinitivă.

În atare scenariu, reamintim că, raportat la poziționarea Euroins în actualul context, între data publicării în Monitorul oficial al României a deciziei de retragere a autorizației de funcționare, respectiv 17.03.2023 și până la data deschiderii procedurii de faliment, își pot găsi aplicabilitatea prevederile art. 484 alin. (7) Cod proc. civ. privind revenirea instanței de judecată asupra măsurii suspendării hotărârii atacate cu recurs și, pe cale de consecință, se va putea începe sau după caz relua executarea silită în baza titlului executoriu obținut în apel.

Prin decizia ASF anterior amintită, autoritatea de supraveghere a constatat că Euroins se confruntă cu grave deficiențe privind cerințele de capital, respectiv neconstituirea unor rezerve de daune în câteva mii de dosare, nerespectarea indicatorilor de solvabilitate și alte nereguli/omisiuni privind despăgubirea creditorilor.

Reaua credință manifestată de Euroins în numeroase dosare în care a solicitat suspendarea hotărârilor obținute în apel de creditorii săi, marșând pe bonitatea sa financiară, drept garanție pentru suspendare, rezultă din constatările clare și detaliate ale ASF care reține în cadrul deciziei la lit. B) punctul 1 că:

„Societatea a supraevaluat veniturile și subevaluat cheltuielile din reasigurare, respectiv a supraevaluat activele și subevaluat datoriile, […]”.

Decizia ASF face referire în tot cuprinsul său la caracterul intenționat al ASF în nerespectarea regulamentelor, diminuarea patrimoniului și producerea stării de insolvabilitate:

„În ceea ce privește caracterul intenționat al faptelor, determinarea de către A.S.F. a necesarului de fonduri proprii pentru acoperirea SCR nu a fost realizată ca urmare a unor erori de calcul sau erori de înregistrare a unor active și pasive în bilanțul societății, ci ca urmare a nerespectării de către Societate, cu bună știință, a cerințelor legale cu privire la modul de calcul și de recunoaștere a rezervelor tehnice evaluate sub regimul Solvabilitate II, a părții recuperabile din reasigurare și a ajustării capacității impozitelor amânate de a absorbi pierderile. De asemenea, caracterul intenționat rezultă și din faptul că, nu din eroare, ci cu bună știință, societatea nu a aplicat propriile proceduri de calcul al rezervelor, respectiv a modificat metodologia de calcul a rezervelor tehnice care a condus astfel la subevaluarea datoriilor și implicit a cheltuielilor societății. […]”

Toate aceste deficiențe constatate de ASF prejudiciază interesele creditorilor, astfel că, în reperele oricărui observator rezonabil, dispozițiile art. 484 alin. (7) Cod proc. civ. ar putea reprezenta o soluție de compromis pentru preîntâmpinarea unor prejudicii iremediabile în ipoteza iminentului faliment al Euroins, în spețele aflate în calea de atac a recursului.

[1] În acest sens facem trimitere la opinia Autorității de Supraveghere Financiară – astfel cum aceasta rezultă din Ghidul întocmit relativ la aspectele care vizau efectele deschiderii procedurii de faliment a societății Astra în anul 2016, publicat pe platforma oficială a ASF – care este în sensul că dreptul de creanță se naște la data la care printr-o hotărâre judecătorească definitivă instanța stabilește dreptul la despăgubire. Disponibil pe: https://asfromania.ro/files/ghid-intrebari-astra.pdf;

 

Ai o problemă legală și vrei să apelezi la un avocat în Cluj? Contactează-ne!