Decizia nr. 20/2025 și regimul publicității cabinetelor și unităților medicale
Publicitatea în domeniul medical a reprezentat mult timp un domeniu delicat, în care principiile de profesionalism și etica medicală au impus limite stricte. Însă, în România, înainte de intrarea în vigoare a Deciziei nr. 20 din 24 septembrie 2025, reglementările erau adesea ambigue, neexistând un act normativ clar care să stabilească în concret ce este permis și ce nu. În practică, cadrul legal se baza în principal pe Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pe Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România, de la data de 30 octombrie 2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 1141 din 10 decembrie 2025, cu precădere pe prevederile art. 42–49, care reglementează în mod expres publicitatea activităților medicale.
Orice formă de promovare cu caracter comercial era privită cu prudență, fiind acceptată doar informarea strict obiectivă, cu privire la aspecte ca cele enunțate de art. 42 alin (2) din Codul deontologic al medicului. Cu titlu exemplificativ, conținutul publicitar se rezuma exclusiv la: „serviciile autorizate în condițiile legii pe care medicul sau echipa medicală le furnizează”; „specializările, competențele profesionale, gradele profesionale ale medicului, titlurile științifice și academice dobândite sau recunoscute în condițiile legii din România”; „curriculum vitae profesional și academic al medicului”; „denumirea formei de exercitare a profesiei, denumirea comercială, adresa sediului principal și secundar”; „orarul de funcționare”.
Astfel, publicitatea medicală se limita în esență la furnizarea de informații factuale, fără a include elemente persuasive, ceea ce, în mediul digital, provoca adesea dificultăți în delimitarea clară între informare și promovare, fiind o diferență de nuanță între acestea.
Decizia nr. 20 din 24 septembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 918 din 6 octombrie 2025 și intrată în vigoare de la data de 01.01.2026, a venit să clarifice acest cadru neunitar, oferind niște reglementări coerente privind publicitatea activităților și serviciilor medicale efectuate pe teritoriul României de către cabinetele și unitățile medicale. Aceasta definește explicit publicitatea la art. 2 ca fiind: „orice formă de comunicare destinată promovării directe sau indirecte a serviciilor, produselor, facilităților sau imaginii unui furnizor de servicii medicale, adresată publicului larg sau profesioniștilor din domeniul sănătății, cu scopul de a determina decizia de utilizare a acestora”.
Noua reglementare pune accent pe veridicitatea și relevanța informațiilor, pe respectarea drepturilor pacienților și pe protejarea independenței profesionale a medicului. Informațiile publicitare trebuie să reflecte în mod fidel activitatea medicală desfășurată, pregătirea profesională, precum și dotarea și performanțele tehnice ale echipamentelor și dispozitivelor medicale. Această optică rezultă în mod direct din dispozițiile art. 3 ale Deciziei nr. 20/2025, care prevăd că: „publicitatea activităților și serviciilor medicale trebuie să se limiteze la informații reale și relevante privind activitatea medicală desfășurată, pregătirea profesională a medicilor avizată în România, precum și la dotarea și performanțele tehnice ale echipamentelor și dispozitivelor medicale”. Prezentarea transparentă a pregătirii profesionale și a dotării tehnice contribuie la o informare responsabilă, permițând pacienților să aleagă servicii medicale adecvate nevoilor lor, în cunoștință de cauză.
Astfel, această atenție la acuratețea informațiilor răspunde nevoii de a preveni confuzia sau inducerea în eroare a pacienților, de a proteja încrederea în actul medical și de a nu afecta reputația medicilor.
Potrivit art. 5 din Decizie, publicitatea activităților și serviciilor medicale trebuie să respecte un set riguros de condiții menite să protejeze atât pacienții, cât și integritatea profesiei medicale. În cele ce urmează, vom extrage esența din această enumerare de condiții.
În primul rând, publicitatea trebuie să respecte drepturile pacienților și să nu aducă atingere independenței profesionale a medicului, evitând orice formă de influențare care ar putea compromite deciziile medicale. Conținutul publicitar nu poate conține mențiuni comparative, denigratoare sau superlative, fiind imperativ astfel să se respecte principiile concurenței loiale. Mesajele transmise trebuie să fie clare, decente, oneste, obiective, veridice și transparente, evitând exprimările echivoce sau ambigue care ar putea induce în eroare sau genera interpretări anticoncurențiale. De asemenea, publicitatea nu trebuie să promită rezultate nerealiste sau să sugereze că un anumit serviciu sau tratament garantează vindecarea afecțiunilor, iar afirmațiile înșelătoare sunt strict interzise.
Este important ca mesajele să respecte profesionalismul și colegialitatea, să fie fundamentate pe principiul „medicinii bazate pe dovezi științifice” și să nu promoveze teorii conspiraționiste sau practici nevalidate. În plus, publicitatea nu trebuie să încurajeze furnizarea de servicii medicale suplimentare care nu aduc beneficii clinice reale pacientului și trebuie să respecte întotdeauna secretul profesional, protejând informațiile și datele personale ale pacienților, inclusiv imagini, materiale video sau audio, care nu pot fi utilizate fără consimțământul explicit al acestora.
În continuare, articolele 6 și 7 ale Deciziei nr. 20/2025 stabilesc limite foarte clare privind modul în care imaginea medicului poate fi utilizată în publicitate. Articolul 6 prevede că: „unitatea medicală nu va asocia imaginea medicului cu oferirea de facilități financiare, reduceri de prețuri sau alte avantaje materiale”. Această interdicție are o justificare solidă, respectiv, aceea că asocierea profesionalismului medical cu beneficii materiale ar putea constitui o formă de publicitate înșelătoare sau de practici comerciale neloiale, contrară normelor privind protecția consumatorului și principiilor concurenței loiale. Din perspectivă deontologică, aceasta protejează reputația profesiei și integritatea actului medical, prevenind transformarea medicului într-un simplu instrument de marketing.
Articolul 7 stabilește că unitatea medicală nu poate utiliza, în scop publicitar, numele, funcția sau declarațiile medicului, cu excepția situațiilor în care acestea sunt folosite exclusiv pentru prezentarea activității profesionale sau pentru informarea populației. Această restricție asigură protejarea integrității profesionale a medicului, prevenind folosirea imaginii și autorității acestuia în scopuri comerciale sau de promovare care nu au legătură cu activitatea medicală. Totodată, prin această prevedere se menține obiectivitatea mesajelor transmise publicului, reducând riscul ca imaginea personală a medicului să fie exploatată pentru avantaje financiare ale unității medicale sau pentru influențarea nejustificată a deciziilor pacienților.
O noutate importantă a Deciziei nr. 20/2025 o reprezintă delimitarea clară între mijloacele obligatorii și cele opționale de publicitate, reglementate de art. 8 din Decizie. În acest sens, mijloacele de publicitate obligatorii se reduc la elemente strict necesare identificării unității medicale, respectiv firma și corespondența profesională. Astfel, firma trebuie amplasată atât la sediul principal, cât și la sediile secundare autorizate și poate conține exclusiv denumirea unității sanitare și adresa acesteia, cu respectarea regulilor generale de amplasare prevăzute de legislația în vigoare. De asemenea, corespondența profesională are un rol pur informativ, incluzând datele de contact ale unității medicale, precum numărul de telefon, adresa de e-mail și indicarea sediului principal sau, după caz, a sediilor secundare.
Mijloacele de publicitate opționale, reglementate de asemenea de art. 8 din Decizie, permit unităților medicale o vizibilitate extinsă, însă exclusiv în limitele stabilite de Decizie și de normele deontologice. Acestea includ utilizarea siglei sau a logo-ului, paginile de internet și prezența în rețelele de socializare, care au un rol strict informativ, precum și participarea la manifestări științifice sau publicarea de lucrări de specialitate, ca forme legitime de comunicare profesională.
De asemenea, sunt permise reclamele în mediul online și audiovizual (radio, televiziune), cu condiția ca informațiile prezentate să fie reale, verificabile și să nu inducă în eroare pacienții, fiind interzisă asocierea forțată a imaginii medicilor sau pacienților cu mesaje publicitare cu scop comercial. Alte forme de publicitate, precum distribuirea de broșuri, publicitatea stradală sau cea realizată în incinta unităților medicale, sunt acceptate într-un cadru strict delimitat, pentru a preveni expunerea excesivă și marketing-ul agresiv.
În partea finală a Deciziei se instituie un mecanism de control și sancționare a publicității medicale neconforme. În cazul constatării unor încălcări, colegiile teritoriale ale medicilor pot solicita în scris medicului sau unității medicale, din oficiu sau la sesizare, modificarea ori retragerea materialelor publicitare, inclusiv din mediul online, într-un termen de 30 de zile. Din interpretarea art. 9 din Decizie rezultă că acest termen de 30 zile începe să curgă de la data comunicării solicitării formulate în scris către medic sau unitatea medicală. Totodată, răspunderea este diferențiată în funcție de forma de organizare a unității medicale: în cazul unităților fără personalitate juridică, aceasta revine medicului titular, iar în cazul unităților cu personalitate juridică, sunt sesizate organele competente.
Concluzionând, Decizia nr. 20/2025 reușește să ofere un cadru normativ unitar în materia publicității din domeniul medical. Comparativ cu regimul anterior, bazat în principiu pe niște dispoziții generale și interpretări deontologice, noul cadru aduce mai multă claritate, previzibilitate și o delimitare mai precisă între informare și publicitate. Privind în esență, Decizia nu liberalizează publicitatea din domeniul medical în sens comercial, dar o integrează într-un cadru legal coerent, adaptat realităților actuale și cerințelor unui domeniu sensibil, supus unor standarde etice și deontologice stricte, cum este medicina.
Av. Vladiana-Ștefania Mariș
Av. Andreea-Ramona Rus
