Despăgubiri COVID: Milioane de euro pentru efecte adverse?
Un nou proiect legislativ, înregistrat recent la Senat, propune modificări semnificative în domeniul răspunderii juridice legate de vaccinarea împotriva COVID-19. Inițiativa vizează amendarea Legii nr. 56/2020 și introduce un regim de răspundere extinsă, cu implicații juridice și financiare considerabile, informează Legal Badger.
Propunerea legislativă stabilește un cadru de despăgubiri fără precedent în sistemul juridic român. Pentru efectele adverse medii și grave cauzate de vaccinare, proiectul prevede despăgubiri „pornind de la 1.000.000 de euro”. În cazul decesului unei persoane vaccinate, suma minimă propusă pentru despăgubiri este de 5.000.000 de euro. Aceste cuantumuri ridică întrebări serioase privind fundamentarea lor juridică și impactul potențial asupra sistemului de justiție și a finanțelor publice.
Legal Badger subliniază într-o analiză juridică cum proiectul prezintă deficiențe semnificative în ceea ce privește stabilirea raportului de cauzalitate. Legislația propusă nu oferă criterii clare pentru determinarea legăturii directe între administrarea vaccinului și efectele adverse invocate, element important în atribuirea răspunderii juridice.
Sfera entităților și persoanelor considerate responsabile este extrem de largă, incluzând producătorii de vaccinuri, personalul medical, unitățile sanitare, dar și oficiali guvernamentali care au promovat public vaccinarea. Această extindere a răspunderii ridică probleme constituționale, în special în ceea ce privește dreptul la liberă exprimare garantat de art. 30 din Constituția României.
Aspectul temporal al potențialelor acțiuni în justiție reprezintă o altă provocare juridică majoră. Intervalul considerabil între momentul vaccinării și posibila manifestare a efectelor adverse complică semnificativ procesul probatoriu, putând conduce la situații în care reclamanții se află în imposibilitatea de a-și susține pretențiile cu probe concludente.
Dintr-o altă perspectivă, există riscul real al supraaglomerării instanțelor cu litigii bazate pe acest nou temei legal. Cuantumul ridicat al despăgubirilor propuse ar putea încuraja inițierea unui număr mare de acțiuni în justiție, multe potențial nefondate, ceea ce ar putea afecta semnificativ eficiența sistemului judiciar.
În concluzie, deși intenția de a oferi protecție juridică persoanelor afectate de potențiale efecte adverse ale vaccinării poate fi considerată legitimă, forma actuală a proiectului prezintă deficiențe majore din perspectiva principiilor fundamentale ale dreptului român. Cuantumul exorbitant al despăgubirilor propuse, coroborat cu lipsa unor mecanisme clare de stabilire a cauzalității și cu extinderea nejustificată a sferei de răspundere, ridică semne serioase de întrebare cu privire la viabilitatea și oportunitatea acestei inițiative legislative.
