Dezbaterea moștenirii între frați

Blog

Principiul egalității între descendenți în materie succesorală

În conformitate cu dispozițiile Codului civil, în materie de succesiune legală, între descendenții de gradul întâi ai defunctului (copii, fie ei frați sau surori) se aplică principiul egalității. 

Acest principiu operează indiferent de originea filiației descendenților, fie că aceștia provin din căsătoria defunctului, din afara căsătoriei, sau au fost adoptați. 

Legiuitorul a instituit astfel o egalitate de tratament juridic între toți descendenții defunctului, indiferent de modalitatea în care a fost stabilită filiația.

Ordinea de prioritate și cota succesorală a descendenților

Descendenții defunctului beneficiază de o vocație succesorală prioritară în raport cu alte categorii de moștenitori legali. În ipoteza în care defunctul lasă trei descendenți și un frate, masa succesorală va fi culeasă exclusiv de cei trei descendenți, fiecăruia revenindu-i o cotă de 1/3 din patrimoniul succesoral.

discuție

Excepție de la regula generală: concursul cu soțul supraviețuitor

O situație particulară intervine atunci când descendenții vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor al defunctului. În această ipoteză, conform dispozițiilor art. 972 din Codul civil, soțul supraviețuitor va culege 1/4 din masa succesorală, iar descendenții vor împărți între ei restul de 3/4. Astfel, într-o succesiune cu trei descendenți și soțul supraviețuitor, fiecare descendent va primi o cotă de 3/12 din patrimoniul succesoral.

Raportul donațiilor și impactul asupra succesiunii

Este important de menționat că, în conformitate cu art. 1146 și următoarele din Codul civil, donațiile făcute de către defunct în timpul vieții în favoarea unuia sau mai multor descendenți, fără scutire expresă de raport, sunt supuse obligației de raport la masa succesorală. În consecință, la cererea celorlalți frați, descendentul care a beneficiat de o donație poate fi obligat să aducă la masa succesorală valoarea bunului donat, în vederea restabilirii egalității între comoștenitori.

Testamentul și limitele dezmoștenirii

Defunctul are posibilitatea, prin intermediul unui testament, să dezmoștenească unul sau mai mulți dintre descendenții săi, sau chiar pe toți. Cu toate acestea, această prerogativă a testatorului este limitată de instituția rezervei succesorale, reglementată de art. 1086 și următoarele din Codul civil.

Discută cu un avocat Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Rezerva succesorală reprezintă acea parte din patrimoniul succesoral asupra căreia moștenitorii rezervatari, inclusiv descendenții, au un drept de creanță, chiar și împotriva voinței defunctului manifestată prin liberalități sau dezmoșteniri. Conform art. 1088 din Codul civil, cuantumul rezervei succesorale pentru fiecare descendent este de jumătate din cota succesorală care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal în absența liberalităților sau dezmoștenirilor.

Exemplu de calcul al rezervei succesorale

În ipoteza în care defunctul lasă trei descendenți, iar cota ab intestat a fiecăruia ar fi fost de 1/3 din masa succesorală, în cazul dezmoștenirii unuia dintre ei prin testament, acesta ar avea dreptul la rezerva succesorală de 1/6 din patrimoniul succesoral (jumătate din cota sa ab intestat de 1/3).

Astfel, dezbaterea moștenirii între frați implică o analiză complexă a dispozițiilor legale în materie succesorală, ținând cont de principiul egalității între descendenți, de posibilele liberalități făcute în timpul vieții defunctului, precum și de limitările impuse de instituția rezervei succesorale. 

Este important ca în procesul de dezbatere succesorală să se respecte atât voința defunctului, în limitele permise de lege, cât și drepturile succesorale ale descendenților, asigurându-se astfel o distribuție echitabilă a patrimoniului succesoral.