Donația poate fi atacată de frați?

Blog

Donația, reglementată la articolele 1.011-1.033 din Codul Civil român, reprezintă un contract solemn prin care o persoană, denumită donator, transferă cu titlu gratuit un drept patrimonial către o altă persoană, denumită donatar. Pentru a produce efecte juridice valabile, donația trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile de fond și de formă prevăzute de lege.

Condițiile de fond includ capacitatea părților, consimțământul valabil exprimat, obiectul determinat și licit, precum și cauza licită și morală. În ceea ce privește forma, legiuitorul impune, sub sancțiunea nulității absolute, încheierea donației în formă autentică în cazurile prevăzute de lege.

Este important de menționat că donația nu este irevocabilă în mod absolut, legislația prevăzând posibilitatea revocării acesteia pentru ingratitudine (art. 1.023-1.026) sau pentru neexecutarea culpabilă a sarcinilor asumate de donatar (art. 1.027).

Cine poate ataca donația?

Atacarea donației reprezintă o acțiune juridică prin care se urmărește desființarea totală sau parțială a efectelor acestui act juridic. Persoanele îndreptățite să inițieze o astfel de acțiune sunt cele care pot justifica un interes legitim, personal și actual, în conformitate cu principiile generale ale dreptului procesual civil.

Discută cu un avocat Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Categoriile de persoane care pot ataca donația includ:

  1. Rudele donatorului, în special moștenitorii rezervatari ai acestuia (descendenți și părinți);
  2. Soțul donatorului, în calitate de moștenitor rezervatar;
  3. Creditorii donatorului, în situația în care donația a fost făcută în frauda drepturilor lor.

Motivele juridice pentru care o donație poate fi atacată sunt diverse și includ:

i) nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de lege, în special lipsa formei autentice când aceasta este cerută ad validitatem;

ii) simulația, în cazul în care donația ascunde un alt act juridic (de exemplu, o vânzare);

iii) frauda la legea fiscală sau frauda la drepturile creditorilor;

iv) vicii de consimțământ (eroare, dol, violență) care au afectat voința donatorului;

v) solicitarea reducțiunii liberalității excesive care încalcă rezerva moștenitorilor rezervatari;

vi) ingratitudinea donatarului;

vii) neexecutarea sarcinilor asumate de donatar prin contractul de donație.

Conform art. 1.024 dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.

Conform art. 1.027 alin. (3) dreptul la acțiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donației se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.

Acțiunea în reducțiune a liberalităților excesive se prescrie în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii, potrivit art. 1.095 Cod Civil. 

Este de remarcat că acțiunea în anulare pentru vicii de consimțământ se prescrie în termen de 3 ani de la data încheierii actului sau de la data încetării violenței, conform art. 2.529 Cod Civil. 

Donația poate fi atacată de către frați?

Frații donatarului, în calitatea lor de descendenți ai donatorului, pot ataca donația făcută de părintele lor prin mai multe mijloace juridice, cel mai important fiind acțiunea în reducțiunea liberalităților excesive, reglementată de art. 1091 și următoarele din Codul Civil.

Fundamentul juridic al acestei acțiuni rezidă în calitatea de moștenitori rezervatari a descendenților. Rezerva succesorală reprezintă partea din moștenire de care defunctul nu poate dispune în mod liber prin liberalități (donații sau legate), aceasta fiind protejată de lege în favoarea anumitor categorii de moștenitori.

Procedura de atacare a donației de către frați implică următoarele aspecte juridice:

  1. Legitimare procesuală. Acțiunea poate fi introdusă de către frații defavorizați (ai căror rezervă succesorală a fost încălcată) sau de către moștenitorii acestora.
  2. Termen de prescripție. Acțiunea în reducțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii donatorului.
  3. Competența. Reducțiunea liberalităților excesive poate fi solicitată notarului public competent să dezbată procedura succesorală sau, în caz de neînțelegere între moștenitori, instanței de judecată competente. 
  4. Obiectul acțiunii. Se solicită reducerea donației în măsura necesară pentru reîntregirea rezervei succesorale a reclamanților.
  5. Efectele admiterii acțiunii. Reducțiunea nu anulează integral donația, ci o reduce doar în limita necesară asigurării rezervei succesorale. Donatarul poate păstra bunul, compensând în bani valoarea care excede partea disponibilă.

În afara acțiunii în reducțiune, frații pot ataca donația și pentru alte motive juridice, precum:

a) nulitatea absolută pentru nerespectarea formei autentice;

b) anularea pentru vicii de consimțământ;

c) revocarea pentru ingratitudine;

d) inopozabilitatea actului fraudulos, dacă frații au calitatea de creditori ai donatorului.