Exercitarea drepturilor de către persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale – Legea 140 din 2022

Încheierea oricăror acte juridice care privesc exercitarea unor drepturi conferite de lege unei persoane are ca premisă existența discernământului, implicit aceasta trebuie să conștientizeze în mod real consecințele la care se expune prin încheierea actului respectiv. Din punct de vedere legal, aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile portă denumirea de capacitate de exercițiu, iar prin discernământ se înțelege acea componentă a capacității psihice din care decurge posibilitatea persoanei de a aprecia asupra conținutului și consecințelor faptei sale. 

Ca regulă, capacitatea de exercițiu se dobândește la momentul care persoana devine majoră, adică odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, însă, nu de puține ori, discernământul persoanei e afectat din cauza unor deteriorări a facultăților mintale cauzate de afecțiuni psihice medicale din cauza cărora, aceasta nu poate exprima un consimțământ valid din punct de vedere juridic decât în anumite condiții expres prevăzute de lege.

Legea 140 din 2022 și Abrogarea Măsurii de Punere sub Interdicție în 2022

Recent, prin implementarea Legii 140 din 2022, au avut loc o serie de modificări importate în Codul Civil în ceea ce privește modalitățile prin care persoana lipsită de discernământ sau cu discernământ diminuat, poate lua parte la circuitul civil prin încheierea de acte juridice. Astfel, reglementarea anterioară cu privire la punerea sub interdicție a fost abrogată în totalitate în 2022, în locul acesteia fiind instituite noi instrumente juridice de sprijin și ocrotire pentru această categorie de peroane care să asigure corespunzător respectarea drepturilor și libertăților fundamentale raportat la nevoile acestora și după cum discernământul este abolit total sau parțial, permanent sau temporar.   

Așadar, în contextul actualei reglementări, măsurile de ocrotire ale acestei categorii de persoane prin intermediul cărora pot lua parte la circuitul civil prin încheierea de acte juridice sunt:

• Mandatul de ocrotire

• Asistența pentru încheierea actelor juridice

• Consilierea judiciară 

• Tutela specială

Mandatul de Ocrotire conform Legii 140 din 2022

Mandatul de ocrotire reprezintă una dintre cele mai inovative măsuri instituite de legiuitor în contextul adoptării Legii 140 din 2022, având un caracter mixt, parțial judiciar, prin intermediul căruia persoana, aptă din punct de vedere psihic și juridic, dispune pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească de persoana sa ori să își administreze bunurile.

Cu alte cuvinte, mandatul de ocrotire are menirea de a preîntâmpina dificultățile ce s-ar putea ivi cu ocazia numirii unei persoane care să vegheze la respectarea drepturilor și intereselor legitime în cazul în care dispunătorul este lovit de o incapacitate totală sau parțială de a-și reprezenta singur interesele și are ca premisă existența discernământului și a capacității de exercițiu la momentul întocmirii lui.

Astfel, prin intermediul acestei forme de mandat o persoană numește, după preferințele sale, acea persoană care va prelua sarcina îngrijirii și a administrării bunurilor sale în situația în care va fi diagnosticată cu o boală degenerativă progresivă ce îi va afecta discernământul, estimând că, în concret, va avea nevoie de sprijin în exercitarea drepturilor și intereselor sale.

Ce poate conține mandatul de ocrotire conform Legii 140 din 2022?

Mandatul de ocrotire cuprinde, în concret, dorințele exprimate de mandant cu privire la îngrijirea sa și condițiile de viață după survenirea incapacității în vederea asigurării bunăstării morale și materiale. Acesta poate fi instituit pe o perioadă de maximum d 3 ani și trebuie să prevadă în mod necesar frecvența îndeplinirii obligațiilor de către mandatar.

De asemenea în cuprinsul mandatului trebuie să fie desemnată persoana care se va ocupa de grija și întreținerea persoanei de la momentul la care intervin tulburările psihice, precum și o altă persoană căreia cea dintâi trebuie să îi dea socoteală cu privire la executarea mandatului. 

Ce presupune și care sunt efectele încheierii mandatului de ocrotire?

Mandatul de ocrotire se întocmește în fața notarului public prin înscris autentic notarial și se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanță de tutelă.

Acesta va produce efecte numai de la momentul constatării afecțiunii psihice pe baza unor rapoarte medicale și psihologice întocmite în acest sens și numai ulterior unei încuviințări a instanței la cererea persoanei desemnate de către mandatar.

Ca atare, de la momentul survenirii deteriorărilor mintale, persoana desemnată prin intermediul mandatului de ocrotire poate sesiza instanța competentă, în situația de față judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul mandantul (dispunătorul) sau, după caz, beneficiarul mandatului, cu o cerere însoțită de o copie a mandatului de ocrotire, respectiv rapoartele de evaluare medicală și psihologică din care să rezulte situația persoanei incapabile. 

Procedura de soluționare a cererii se desfășoară cu celeritate, în camera de consiliu cu citarea în termen scurt a mandantului și a mandatarului care vor fi ascultați pentru a se statua asupra necesității și oportunității încuviințării mandatului. Ulterior rămânerii definitive a încheierii instanței de încuviințare acesta va produce efectele în conformitate cu voința dispunătorului.

Asistența pentru Încheierea Actelor Juridice conform Legii 140 din 2022

Asistența pentru încheierea actelor juridice, ca măsură de ocrotire, are menirea de a conferi o pârghie de protecție persoanei cu dizabilități intelectuale și psihosociale în vederea realizării optime a intereselor sale cu ocazia întocmirii unui anumit act juridic.

Spre deosebire de mandatul de ocrotire, măsura asistenței pentru încheierea actelor juridice are caracter esențialmente notarial, fiind o măsură dispusă de către notarul public și are ca premisă existența dizabilității intelectuale la momentul instituirii sale.

Astfel, persoana care din cauza dizabilității intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, pentru a-și administra patrimoniul și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile poate solicita notarului public numirea unui asistent pe o durată ce nu poate depăși 2 ani.

Care sunt atribuțiile asistentului?

Atribuțiile asistentului desemnat pentru încheierea actelor juridice se rezumă la acordarea de sprijin moral și juridic persoanei a cărei discernământ este diminuat în vederea încheierii unuia sau a mai multor acte juridice, în funcție de voința acestuia. Practic, asistentul acționează ca un intermediar între beneficiar și terțele persoane și veghează la realizarea optimă a intereselor persoanei în favoarea căreia acționează conform preferințelor și dorințelor exprimate de aceasta. Încheierea actului juridic nu este condiționată de exprimarea unei manifestări de voință din partea asistentului, ci aceasta se face exclusiv de către beneficiar după consilierea prealabilă a asistentului desemnat. 

În îndeplinirea atribuțiilor sale, asistentul acționează cu prudență, diligență și loialitate, respectând viața privată și demnitatea persoanei, gestiunea sa fiind supusă controlului autorității tutelare.

Desemnarea asistentului pentru încheierea actelor juridice

În vederea numirii unei persoane în calitate de asistent pentru încheierea actelor juridice, beneficiarul împreună cu persoana care urmează să fie numită în această calitate se vor adresa notarului public cu o cerere care trebuie să cuprindă datele de identificare ale acestora, motivele pe care se întemeiază, un inventar sumar al bunurilor beneficiarului precum și orice alte documente relevante pentru soluționarea cererii.

Procedura de soluționare are loc cu ascultarea  beneficiarului și a persoanei care urmează să fie desemnată în calitate de asistent la un termen fixat în acest sens de către notarul public. La acest termen notarul public va verifica dacă beneficiarul înțelege semnificația cererii formulate și dacă acesta poate să își exprime dorințele și preferințele, iar în măsura în care va aprecia întrunirea condițiilor legale pentru desemnarea asistentului se va pronunța printr-o încheiere motivată de admitere a cererii.

Consilierea Judiciară și Tutela Specială conform Legii 140 din 2022

Consilierea judiciară și tutela specială reprezintă măsuri de ocrotire a persoanei cu caracter judiciar prin care instanța numește o persoană în calitate de tutore pentru a se îngriji de persoana și de bunurile aceleia care din cauza unor deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma unor evaluări medicale și psihosociale, are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale. 

Perioada de instituire a consilierii judiciare și a tutelei speciale

După cum, în urma cercetărilor efectuate, discernământul persoanei este afectat parțial sau total, instanța poate dispune instituirea consilierii judiciare pe o perioadă care nu poate depăși 3 ani sau instituirea tutelei speciale pe o perioadă cel mult 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru o durată care nu poate depăși 15 ani. 

Cine poate beneficia de consilierea judiciară sau de tutela specială?

Astfel,  o persoană poate beneficia de consiliere judiciară dacă deteriorarea facultăților sale mintale este parțială și este necesar să fie consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei, iar o persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și, după caz, permanentă și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.

Care este distincția dintre consilierea judiciară și tutela specială?

Distincția majoră dintre cele două măsuri se afirmă din punctul de vedere al capacității de exercițiu în încheierea actelor juridice. Așadar, persoana cu privire la care a fost instituită măsura consilierii judiciare va putea încheia anumite acte juridice numai cu încuviințarea persoanei desemnate în calitate de tutore, având capacitate de exercițiu restrânsă, iar în cazul instituirii măsurii tutelei speciale, tutorele desemnat de către instanță va reprezenta beneficiarul în anumite raporturi juridice cu terții, iar actul juridic se încheie în numele acestuia de către tutorele desemnat, beneficiarul fiind lipsit de capacitate de exercițiu.

De remarcat este că, în contextul actualei reglementări, în toate cazurile, prin hotărârea prin care a fost instituită măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, instanța va stabili în mod obligatoriu categoriile de acte pentru care este necesară încuviințarea actelor sau reprezentarea persoanei în funcție de gradul de autonomie al persoanei ocrotite și de nevoile sale specifice. 

Cine poate solicita instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale și ce persoană poate fi numită în calitate de tutore?

În lumina actualei reglementări sfera persoanelor care pot cere instituirea acestor măsuri de ocrotire s-a extins, legea recunoscând calitate procesuală activă următoarelor categorii de persoane: de către cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el precum și de către organe, instituții sau autorități abilitate în acest sens. 

În ceea ce privește persoanele care pot fi numite în calitate de tutore legea prevede în mod expres că instanța va numi cu prioritate în această calitate soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit dacă acesta din urmă are legături strânse și stabile cu ocrotitul. 

De asemenea la numirea tutorelui, se va ține seama de o serie de alte aspecte referitoare la relația dintre persoana ocrotită și cel care va fi numit tutore, precum și de eventuale preferințe exprimate de către beneficiar. Cu titlu de exemplu menționăm: aproprierea domiciliilor sau reședințelor, legăturile de afecțiune, garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, recomandări ale persoanelor apropriate celui ocrotit.

Ce se întâmplă cu persoanele pentru care a fost dispusă punerea sub interdicție judecătorească de la momentul intrării în vigoare a Legii 140 din 2022?

Procedura specială a punerii sub interdicție judecătorească care era reglementată pentru protecția drepturilor persoanelor diagnosticate cu dizabilității intelectuale a fost complet abrogată în contextul implementării Legii 140 din 2022.  Noile măsuri de ocrotire se vor stabili în funcție de gradul de alterare a discernământului persoanei și tind la ocrotirea autonomiei acestor persoane. Așadar, se acordă mai multă atenției voinței persoanei diagnosticate astfel în vederea limitării intruziunii unei alte persoane în gestionarea intereselor bolnavului. Chiar dacă voința acestuia este parțial alterată, va fi ascultată opinia acestuia asupra instituirii măsurii.

Prin urmare, începând cu data de 18.08.2022, instanțele judecătorești vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție și vor dispune fie înlocuirea acesteia cu una dintre noile măsuri de ocrotire, fie se va proceda la ridicarea interdicției, după caz, raportat la condițiile medicale și psihologice în care se regăsește persoana. 

Așadar, la reexaminarea măsurilor, instanțele de judecată vor ține cont de concluzii elaborate în cuprinsul unor rapoarte medicale întocmite de către medici din specialitatea psihiatrie și a unor rapoarte psihologice întocmite de către psihologi autorizați cu drept de liberă practică.

Ce presupune evaluarea medicală?

Evaluarea medicală are în vedere examenul clinic psihiatric întocmit de către medicul specialist psihiatru sub forma unui raport prin intermediul căreia se vor analiza, în esență, aspecte referitoare la orientarea în timp și spațiu, observații legate de procesele de gândire, atenție, memorie, aspecte legate de integrarea în viața familială și socială, istoricul afecțiunii, tratamentul medicamentos și recomandările mediului. 

Important de menționat este faptul că în măsura în care se va aprecia necesară observarea mai îndelungată a persoanei, se va putea proceda la internarea medicală provizorie a persoanei într-o instituție sanitară de specialitate. 

Ce presupune evaluarea psihologica?   

Evaluarea psihologică reprezintă un element de noutate în contextul actualei reglementări și se va realiza tot sub forma unui raport, întocmit de către un psiholog autorizat cu drept de liberă practică. Acesta va evalua pacientul prin mijloace specifice, inclusiv prin testări psihometrice și va investiga tulburările la nivel cognitiv, emoțional și comportamental prin raportare la modalitatea în care acestea  afectează capacitatea decizională a persoanei, ținând cont de documentele medicale și orice alte înscrisuri relevante. 

De esența evaluării psihologice sunt mențiunile psihologului privind nivelul dezvoltării intelectuale a persoanei și nivelul funcționării adaptative. În acest sens se va evalua prezența simptomelor bolii din perspectiva tulburărilor de percepție, a comportamentului dezorganizat, a capacității de autoconștientizare a bolii, de a aprecia realist și de a judeca, precum și din perspectiva abilității de exprimare a unei opțiuni, a independenței și responsabilității sociale a persoanei.

De remarcat este faptul că, în contextul legislativ actual, în toate cazurile în care instanța sau notarul public sunt sesizați cu instituirea vreunuia dintre măsurile enumerate, este obligatorie ascultarea persoanei în favoarea căreia se solicită instituirea măsurii pentru a se putea aprecia asupra necesității instituirii măsurii respectiv pentru ca aceasta să fie calibrată în funcție de gradul de autonomie al persoanei și de nevoile sale specifice.

Concluzii

Observăm că prin reglementarea Legii 140 din 2022 are loc o schimbare de paradigmă în vederea exercitării drepturilor de către această categorie de persoane în condiții de egalitate cu ceilalți prin participarea activă la încheierea actelor juridice. 

Astfel, prin intermediul acestor măsuri de ocrotire, se acordă noi remedii efective de sprijin și ocrotire pentru persoanele ce suferă de dizabilități intelectuale și psihosociale apte să conducă la o mai bună gestionare a diverselor situații ivite în practică, legiuitorul punându-ne la dispoziție o serie de noi instrumente de urmat atât pe cale notarială, cât și pe cale judiciară – tutela specială, consilierea judiciară, mandatul de ocrotire, asistența pentru încheierea actelor juridice. Prin urmare, în funcție de voința, nevoile și preferințele persoanei se va putea opta pentru măsura corespunzătoare, proporțională și adaptată la împrejurările de fapt care să asigure pe deplin respectarea demnității și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei dezavantajate de contextul neprielnic în care se află.

Ai o problemă legală și vrei să apelezi la un avocat în Cluj? Contactează-ne!