Între inovație și malpraxis: cazul David Niculae contra Dr. Gheorghe Burnei

Un caz de malpraxis a atras atenția opiniei publice, implicând un reputat chirurg pediatric și un tânăr pacient. Doctorul Gheorghe Burnei, în vârstă de 70 de ani, cu o carieră marcată de controverse în domeniul chirurgiei pediatrice, s-a aflat în centrul unui proces judiciar amplu.

Acțiunea în justiție a fost pusă în mișcare în anul 2022, când un caz de presupusă neglijență medicală a ajuns pe rolul instanțelor din București. Acest caz îi implică pe David Ioan Niculae, un adolescent de 14 ani, și renumitul chirurg pediatric Dr. Gheorghe Burnei. Originea conflictului se află într-o intervenție chirurgicală ortopedică efectuată asupra lui David Niculae, de către chirurgul antemenționat, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Sklodowska Curie, informează Legal Badger.

Contrar așteptărilor familiei, starea de sănătate a pacientului s-a deteriorat după operație, acesta confruntându-se cu complicații post-operatorii grave. Convinși că au fost victimele unui act de neglijență medicală, părinții lui David au inițiat o acțiune în justiție împotriva Dr. Burnei, a spitalului menționat și a altor instituții medicale și administrative implicate, solicitând compensații pentru prejudiciile suferite.

Cine este Gheorghe Burnei?

Foto: Click!

Doctorul Gheorghe Burnei, chirurg ortoped pediatru din România, a avut parte de o traiectorie profesională contradictorie, trecând de la statutul de „salvator de vieți” la cel de figură controversată în medicina românească. 

Inițial aclamat pentru presupusele sale realizări, care includeau peste 12.500 de intervenții chirurgicale și numeroase premiere medicale, Burnei s-a trezit în epicentrul unui scandal major în 2016. S-a descoperit că multe dintre intervențiile sale chirurgicale aparent inovatoare erau, de fapt, experimente riscante și nejustificate realizate asupra unor pacienți minori.

Cazurile Amirei Hamed și Andreei, unele dintre cele mai intens mediatizate, ilustrează natura controversată a practicilor chirurgului. Amira, supusă la 11 intervenții chirurgicale începând de la vârsta de un an, a rămas cu dizabilități permanente. Andreea, în vârstă de 8 ani, și-a pierdut viața în timpul unei operații prezentate ca o premieră națională, dar care s-a dovedit a fi nejustificată din punct de vedere medical.

De-a lungul carierei, Burnei a ocupat diverse funcții, inclusiv cea de profesor universitar și președinte al Comisiei Naționale de Ortopedie Pediatrică. Pozițiile în care s-a aflat i-au oferit, în multe situații, avantajul exonerării de acuzațiile care i-au fost imputate.

Practicile sale au inclus utilizarea unor materiale neconvenționale în chirurgie și efectuarea de operații excesiv de invazive asupra minorilor, multe dintre acestea fiind prezentate public drept inovații medicale.

În ciuda acuzațiilor grave și a dovezilor de malpraxis, cauzele împotriva lui Burnei au fost clasate din cauza prescrierii faptelor. Acest deznodământ a generat indignare în rândul victimelor și a ridicat întrebări serioase despre funcționarea sistemului judiciar în cazurile de malpraxis medical.

Ce este malpraxisul?

Malpraxisul medical, definit și reglementat în legislația din România prin Legea nr. 95 din 2006, se referă la practicile defectuoase în exercitarea profesiei medicale care duc la prejudicierea pacientului. Aceste practici pot include diagnostice eronate, tratamente inadecvate sau intervenții chirurgicale efectuate necorespunzător.

Însă, nu orice rezultat nefavorabil constituie malpraxis. Acesta se constată doar în situațiile în care se produc abateri de la standardele acceptate de îngrijire medicală.

Pentru a stabili existența malpraxisului, trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții: prezența unei relații profesionale medic-pacient, încălcarea standardului de îngrijire și producerea unui prejudiciu cuantificabil pacientului.

În evaluarea culpabilității, se iau în considerare circumstanțele specifice ale fiecărui caz, incluzând factori precum timpul de reacție și resursele disponibile. Malpraxisul poate rezulta atât din acțiuni, cât și din omisiuni, cum ar fi neefectuarea testelor necesare pentru un diagnostic corect.

În contextul internațional, conceptul poate avea interpretări diferite. Sistemul anglo-saxon îi conferă o aplicabilitate mai largă, extinzându-l și la alte domenii profesionale, în timp ce în Franța se utilizează termeni specifici precum „erreur medicale” sau „accident medical”.

Poate fi acuzat Gheorghe Burnei de malpraxis?

Analizând cariera chirurgului pediatru Burnei, se observă că intervențiile efectuate pentru care a fost acuzat, se rezumă, în principal, la tratamente neadecvate sau intervenții chirurgicale defectuoase. Mai mult de atât, cazurile Dr. Burnei îndeplinesc condițiile de existență ale malpraxisului, nu sub formă de eroare, ci prin săvârșirea unor acțiuni voite, explică Legal Badger.

În contextul juridic actual, malpraxisul medical este încadrat în sfera răspunderii civile. Acest lucru înseamnă că profesioniștii din domeniul sănătății pot fi trași la răspundere pentru prejudiciile aduse pacienților, fie că acestea rezultă din erori de judecată, lipsă de competență sau neglijență în furnizarea serviciilor medicale.

Relația medic-pacient, fundamentată pe un contract medical, impune o responsabilitate de îngrijire din partea cadrului medical. Această relație generează, de asemenea, o obligație legală pentru medic de a acționa în conformitate cu standardele profesionale recunoscute în domeniu.

Pentru a demonstra existența malpraxisului, este necesar să se dovedească o încălcare a standardului de îngrijire. Aceasta presupune că medicul nu a acționat cu nivelul de competență și atenție pe care l-ar fi manifestat un profesionist rezonabil în circumstanțe similare. Probele în acest sens pot include opinii ale experților medicali, documentație medicală și alte dovezi relevante.

Legislația din România prevede trei căi principale pentru raportarea unui caz de malpraxis medical:

• Adresarea către Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, conform art. 679 din Legea 95/2006. Această comisie funcționează la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a Municipiului București.
• Sesizarea directă a instanței judecătorești competente.
• Înaintarea unei plângeri către Parchet.

Sesizările trebuie făcute în scris și trebuie să conțină informații specifice precum numele părților implicate, data incidentului, o descriere a faptelor și prejudiciul produs. Comisia are la dispoziție maximum 3 luni pentru a emite o decizie, care poate fi contestată în instanță în termen de 15 zile de la comunicare.

În procesul de evaluare, Comisia trebuie să respecte criteriile minimale stabilite de art. 34 din Regulamentul din 2006 de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis. Decizia Comisiei trebuie să fie motivată, explicând clar constatările făcute, oferind astfel și o imagine detaliată asupra situației, pentru toate părțile implicate.

Un aspect care a provocat efecte și în cazurile ce îl implică pe chirurgul Gheorghe Burnei este termenul de prescripție pentru cazurile de malpraxis, stabilit la 3 ani de la producerea prejudiciului, cu excepția faptelor ce constituie infracțiuni, conform art. 688 din Legea nr. 95/2006.

În cazul specific al lui Gheorghe Burnei, funcțiile de conducere pe care le-a ocupat de-a lungul carierei au dus adesea la întârzieri în procesarea sesizărilor făcute către organismele de control din domeniul medical și organele de cercetare penală. Acest fapt a condus, în multe situații, la intervenția prescripției pentru faptele comise de chirurgul pediatru, complicând astfel procedura de tragere la răspundere.

Decizia în cazul David Ioan Niculae – Gheorghe Burnei

În procesul intentat de David Ioan Niculae, au fost aduse în atenția instanței o serie de acuzații grave împotriva Dr. Burnei. Acestea au vizat mai multe aspecte ale îngrijirii medicale, de la alegerea necorespunzătoare a procedurii chirurgicale, până la efectuarea deficitară a intervenției și gestionarea inadecvată a complicațiilor survenite ulterior.

Tribunalul București, prin Hotărârea nr. 2512/10.07.2024 din dosarul Niculae – Burnei, a respins ca nefondat apelul înaintat de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Sklodowska Curie. 

Pe de altă parte, judecătorii au dat curs apelului formulat de David Ioan Niculae, ajustând parțial sentința inițială. Excepția prescripției invocată de spital, Dr. Burnei și Asirom Vienna Insurance Group SA a fost respinsă de instanță, permițând astfel continuarea analizei pe fond a cauzei.

După ce a fost analizat dosarul, instanța a admis parțial cererea de chemare în judecată formulată de reclamant împotriva pârâtului Burnei Gheorghe, a Spitalului Marie Sklodowska Curie și a asigurătorului chemat în garanție. 

În urma deciziei instanței pronunțată în apel, a fost atribuită responsabilitatea exclusivă a chirurgului Burnei. Acesta a fost obligat să plătească daune morale reclamantului, în valoare de 100.000 de euro sau echivalentul în lei la momentul achitării. Suplimentar, chirurgul trebuie să acopere dobânda legală și să ajusteze suma conform ratei inflației până la stingerea completă a datoriei.

Sentința pronunțată în 10 iulie 2024 lasă deschisă calea recursului pentru părțile implicate, oferindu-le un termen de 30 de zile de la comunicare pentru a depune recursul la Tribunalul București.

Verdictul în cazul Niculae – Burnei stabilește un punct important de referință în jurisprudența din România privind malpraxisul medical, punctând, totodată și trecerea peste bariera prescripției.

Dezbaterile controversate din societate legate de cazul Burnei pot duce la îmbunătățiri în practica medicală și pot stimula inițiative de reformă legislativă în domeniul malpraxisului, dacă societatea și autoritățile centrale vor depune eforturi conjugate pentru a crea un cadru în care etica profesională și dreptatea pentru victimele erorilor medicale ocupă un loc central.

Impactul acestui caz se extinde dincolo de situația particulară prezentată, contribuind la conturarea unui sistem medical mai responsabil și la consolidarea protecției drepturilor pacienților.