Legea achizițiilor publice – Legea nr 98/2016

Blog

Cadru general Legea Achizițiilor Publice

Legea nr 98/2016 publicată în M.Of. 390 din 23.05.2016 transpune în plan național Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE. Raportat la obiectul de reglementare, aceasta legiferează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, precum și instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică. Totodată, prin prezenta lege sunt reglementate şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.

Scopul acestei legi este reprezentat de asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.

În ceea ce privește domeniul de reglementare, dispoziţiile Legii nr 98/2016 sunt aplicabile atât contractelor de achiziţie publică, cât și acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii.

Articolul 3 al legii în discuție oferă o serie de definiții pentru a clarifica diferitele noțiuni specifice utilizate în procedurile de achziiții publice. Astfel, în sensul acestei legi, prin noțiunea de achiziție/achiziție publică se înțelege achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate sau nu realizării unui interes public.

Raportat la noțiunea de concurs de soluții, acesta este una dintre procedurile care permit autorităţii contractante să achiziţioneze, în special în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, al arhitecturii şi ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan ori un proiect selectat de un juriu pe baze concurenţiale, cu sau fără acordarea de premii.

Contractul de achziție publică este definit ca fiind un contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Legea nr 98/2016 prevede în capitolul VII și o serie de fapte care constituie contravenţii, în contextul în care nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni. Important de menționat în acest caz este faptul că săvârşirea faptei contravenţionale nu implică în mod obligatoriu şi producerea unui prejudiciu.

Contravenţiile prevăzute de legea achizițiilor publice se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 30.000 lei, iar constatarea şi aplicarea sancţiunilor se realizează ex post de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României. Totodată, aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei.

Discută cu un avocat din Cluj astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Sancţiunea contravenţională se aplică, ca regulă, autorităţii contractante. Aceasta poate dispune adoptarea de măsuri împotriva persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică ce a făcut obiectul contravenţiei numai în cazul în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea cu încălcarea legii ori omisiunea îndeplinirii de către acestea, cu vinovăţie, constând în culpă gravă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Principiile care guvernează procesul achizițiilor publice

În conformitate cu art. 2 alin. (2) al Legii nr. 98/2016, principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții sunt următoarele:

  • nediscriminarea;
  • tratamentul egal;
  • recunoaşterea reciprocă;
  • transparenţa;
  • proporţionalitatea;
  • asumarea răspunderii.

Principiul nediscriminării urmărește asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naționalitate să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni parte în contractele de achziții publice.

În ceea ce privește principiul tratamentului egal, prin acesta se înțelege stabilirea și aplicarea de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, pe tot parcursul procedurii de atribuire, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.

Principiul recunoașterii reciproce se referă la acceptarea de către autoritățile publice contractante a produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața UE; diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile competente din alte state, respectiv a specificațiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel național. Scopul aplicării acestui principiu este acela de a creea o piață comună prin eliminarea barierelor comerciale între statele membre.

Prin principiul transparenței se face referire la aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire în scopul eliminării riscului de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității contractante.

Principiul proporționalității urmărește asigurarea corelației între necesitățile autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele care trebuie să fie îndeplinite de către ofertanți.

În fine, referitor la asumarea răspunderii, prin acest principiu se întelege determinarea clară a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Nu în ultimul rând, Articolul 11 din actul normativ supus analizei instituie regula potrivit căreia, în vederea determinării procedurii de urmat pentru realizarea achiziției publice, în funcție de valoarea  acesteia, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege.

De asemenea, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016.

Contractul de achiziție publică

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. l) al Legii nr. 98/2016 contractul de achiziție publică este „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.”

Astfel, în acest caz discutăm despre un contract numit (reglementat de Legea 98/2016), cu titlu oneros (autoritatea contractantă plătește un preț și primește la schimb o contraprestație), care se încheie în formă scrisă ad validitatem, fiind asimilat unui act administrativ. Raportat la părțile contractante, contractul de achziție publică se încheie între autoritățile publice și operatorii economici.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pot avea calitatea de autoritate contractantă:

  • autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
  • organismele de drept public;
  • asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la primele două puncte.

Prin operator economic, în sensul legii în discuție, se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, inclusiv o astfel de asociere temporară, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, şi care este stabilită în:

  • un stat membru al Uniunii Europene;
  • un stat membru al Spaţiului Economic European (SEE);
  • ţări terţe în condițiile prevăzute de lege.

Din perspectiva obiectului contractului, se disting trei tipuri de contracte de achiziție publică, respectiv: de lucrări, de produse, de servicii.

Contractul de achiziţie publică de lucrări este contractul de achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării lucrării.

Contractul de achiziţie publică de produse are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora. În egală măsură, contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, și lucrări sau operaţiuni de amplasare şi de instalare.

Contract de achiziţie publică de servicii este contractul de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de lucrări în sensul prezentei legi.

Norme de aplicare a legii achizițiilor publice

Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.

Acestea reglementează, în principiu, planificarea şi pregătirea realizării achiziţiei publice; realizarea achiziției publice; derularea procedurii de atribuire; executarea, modificarea, respectiv finalizarea contractului de achiziție publică.

Potrivit dispozițiilor generale ale HG 395/2016, în procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează în baza principiilor care stau la baza procedurilor de achiziții publice prevăzute de Legea nr. 98/2016.

Conform aceleiași reglementări, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru evitarea apariţiei unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese, respectiv împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.

Dacă totuși se constată apariţia unei situaţii dintre cele antemenționate, autoritatea contractantă are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, măsurile necesare pentru modificarea, încetarea, revocarea sau anularea actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea.

Raportat la responsabilitatea în atribuirea contractelor de achiziție publică, autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.

Totodată, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii achizițiilor publice, în vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă trebuie să înfiinţeze un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din minim trei persoane, dintre care cel puţin două treimi trebuie să aibă studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.

Însă, în cazul în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui astfel de compartiment, principalele atribuţii ale acestuia pot fi îndeplinite de una sau mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens printr-un act administrativ al conducătorului acesteia.