Mandatul European de Arestare

Blog

Ce reprezintă mandatul european de arestare ?

Conform, art. 84 alin.(1) din Legea 302/2004, mandatul european de arestare reprezintă o procedură judiciară, prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită unui alt stat membru, arestarea și predarea unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau în vederea executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Orice mandat de arestare emis pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene va fi valabil și își va produce efectele pe întreg teritoriul Uniunii.

Mandatul european de arestare reprezintă un instrument important în vederea extrădării dintr-o țară a Uniunii Europene în alta, a unor cetățeni care se sustrag de la procedurile judiciare desfășurate împotriva lor. Se poate spune că mandatul european de arestare a înlocuit sistemul tradițional de extrădare a cetățenilor cu o procedură mai simplă de predare a persoanelor care sunt căutate în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau în vederea executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Ce conține mandatul european de arestare ?

Art. 86 din Legea 302/2004 reglementează informațiile pe care le va conține un mandat european de arestare, acestea fiind:

  • identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate;
  • denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente;
  • indicarea existenței unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii având acelaşi efect;
  • natura şi încadrarea juridică a infracţiunii;
  • o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate;
  • pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută de legea statului emitent pentru infracţiunea săvârşită;
  • orice alte consecinţe ale infracţiunii.

Când se emite mandatul european de arestare?

Un mandat european de arestare va fi emis de o autoritate judiciară în două situații, și anume: în scopul efectuării urmăririi penale și în scopul executării unei pedepse sau măsuri de siguranță privative de libertate. De asemenea, mandatul european de arestare se emite atunci când sunt întrunite următoarele condiții:

  • persoana solicitată se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene;
  • când mandatul de arestare preventivă ori mandatul de executare a pedepsei este valabil;
  • când nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea;
  • când arestarea și predarea sunt solicitate:
  • în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecăţii, pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de 2 ani sau mai mare;
  • în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas de executat este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de un an sau mai mare;
  • în vederea executării măsurii privative de libertate, durata măsurii este de 6 luni sau mai mare.
Discută cu un avocat din Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Care este procedura de emitere a unui mandat european de arestare în statul membru emitent?

În prealabil, înainte de emiterea unui mandat european de arestare, autoritatea judiciară competentă din statul membru emitent verifică dacă există și alte proceduri penale inițiate ori dacă există alte mandate europene emise cu privire la persoana căutată. Scopul este acela de a se asigura că mandatul european de arestare care va fi emis, va acoperi toate infracțiunile pentru care persoana căutată va fi urmărită penal sau pentru care a fost condamnată în statul membru emitent.

Chiar dacă există deja un mandat european de arestare emis în prealabil cu privire la aceeași persoană, acest mandat, va putea fi înlocuit cu un nou mandat european de arestare, care va acoperi atât infracțiunile anterioare mandatului inițial, cât și noile infracțiuni.

Când se retrage mandatul european de arestare?

Regula generală este aceea că mandatul european de arestare va fi retras în ipoteza în care au dispărut temeiurile care au justificat emiterea acestuia ori dacă persoana care este solicitată a decedat.

Mandatul european de arestare va fi retras și atunci când persoana dată în urmărire generală a fost extrădată sau predată în România.

Retragerea va fi solicitată de instanța emitentă care va informa despre aceasta autoritatea judiciară de executare, în vederea încetării măsurii de arestare sau a oricărei alte măsuri, în situația în care au fost dispuse în cauză

Care sunt motivele pentru care se poate refuza executarea unui mandat european de arestare?

Regula generală este aceea că statele membre au obligația să execute mandatele europene de arestare. Cu toate acestea, legea prevede câteva motive de refuz obligatorii, precum și câteva motive de refuz facultative a unui mandat european de arestare. În conformitate cu Decizia-cadru 2002/584/JAI privind Mandatul european de arestare, motivele de neexecutare obligatorii prevăzute sunt singurele care ar putea fi invocate ca temei de neexecutare, în schimb, în ceea ce privește motivele de neexecutare facultativă, autoritatea judiciară de executare va putea invoca doar motivele de neexecutare transpuse în legislația sa națională.

Astfel, motivele de neexecutare obligatorii sunt prevăzute în art. 88, alin.(1) din Legea 302/2004 și privesc următoarele situații:

  • atunci când infracțiunea care se află la baza mandatului de arestare este acoperită de amnistie în statul membru de executare;
  • atunci când persoana care este căutată a fost judecată definitiv într-un stat membru pentru aceleași fapte;
  • atunci când, persoana căutată nu poate, din motive legate de vârstă, să răspundă penal pentru faptele aflate la originea mandatului, în temeiul dreptului statului membru de executare.

În ceea ce privește motivele de neexecutare facultative, acestea se regăsesc tot în art. 88, la alin. (2) din Legea 302/2004 și au în vedere următoarele situații:

  • situația în care persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat emiterea mandatului;
  • atunci când împotriva persoanei care face obiectul mandatului european s-a pronunțat într-un alt stat membru o hotărâre definitivă pentru aceleași fapte;
  • în situația în care mandatul european de arestare a fost emis pentru alte infracțiuni decât cele excluse de la respectarea condiției dublei incriminări.

Dreptul de a avea acces la un avocat în procedura privind mandatul european de arestare

Dreptul de a avea acces la un avocat și, implicit, dreptul la apărare reprezintă drepturi fundamentale în cazul oricăror proceduri judiciare desfășurate împotriva unei persoane. Astfel, acestui drept i se acordă o importanță deosebită și în cazul procedurilor privind mandatul european de arestare, fiind reglementat de Directiva nr. 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum şi dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate.

Simetric, art. 104 alin. (2) din Legea 302/2004 prevede dreptul persoanei arestate în baza unui mandat european de arestare de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță.

Conform art. 10 din Directiva nr. 2013/48/UE, conținutului dreptului de a avea acces la un avocat în timpul procedurii privind mandatul european de arestare are în vedere următoarele aspecte:

  • dreptul de a avea acces la un avocat la momentul oportun şi astfel încât să permită persoanei căutate să îşi exercite drepturile în mod efectiv şi, în orice caz, fără întârzieri nejustificate de la momentul lipsirii de libertate;
  • dreptul de a avea întrevederi şi de a comunica cu avocatul care le reprezintă interesele;
  • dreptul ca avocatul lor să fie prezent şi, în conformitate cu procedurile din dreptul intern, să participe la o audiere a persoanei căutate de către autoritatea judiciară de executare.

Persoanele căutate în baza unui mandat european de arestare beneficiază de dreptul de a numi un avocat în statul membru emitent. Astfel că, rolul avocatului într-o asemenea situație este acela de a oferi asistență avocatului din statul membru de executare, pentru a permite persoanei căutate să își poată exercita drepturile într-un mod efectiv.