Moștenirea de la părinți se împarte cu soțul supraviețuitor?

Blog

Succesiunea reprezintă un domeniu complex al dreptului civil, iar împărțirea moștenirii între soțul supraviețuitor și celelalte rude ale defunctului este un aspect esențial al acestui proces. În sistemul juridic românesc, soțul supraviețuitor are un statut special în cadrul succesiunii, fiind chemat la moștenire alături de rudele defunctului, indiferent de gradul de rudenie al acestora.

Pentru a înțelege pe deplin implicațiile juridice ale acestei situații, este necesar să analizăm condițiile în care soțul supraviețuitor poate moșteni, precum și cotele ce i se cuvin în diverse scenarii succesorale.

semnare document

Condiții pentru ca soțul supraviețuitor să moștenească

Principala condiție pentru ca soțul supraviețuitor să fie chemat la moștenire este ca acesta să aibă calitatea de soț la data deschiderii succesiunii. Data deschiderii succesiunii coincide cu data decesului persoanei care lasă moștenirea (defunctul), așa cum este înregistrată în certificatul de deces.

Este important de subliniat că dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor încetează în cazul în care există o hotărâre definitivă de divorț la momentul deschiderii succesiunii. Așadar, atât calitatea de soț, cât și dreptul de a culege moștenirea se pierd prin divorț.

Vocația succesorală a soțului supraviețuitor

Un aspect fundamental al dreptului succesoral românesc este faptul că soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre rudele defunctului. Acest lucru înseamnă că prezența rudelor defunctului, indiferent de gradul lor de rudenie, nu exclude soțul supraviețuitor de la moștenire și, în mod similar, soțul supraviețuitor nu exclude rudele defunctului de la succesiune.

Discută cu un avocat Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

În situația în care nu există rude ale defunctului care să vină la moștenire, fie pentru că acestea nu există, fie pentru că au renunțat la moștenire sau au fost dezmoștenite total prin testament (și nu sunt moștenitori rezervatari), soțul supraviețuitor va culege întreaga masă succesorală.

Cota ce se cuvine soțului supraviețuitor din moștenire în concurs cu diferitele clase de moștenitori

Legislația română prevede cote diferite pentru soțul supraviețuitor în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs la succesiune. Aceste cote sunt stabilite pentru a asigura un echilibru între drepturile soțului supraviețuitor și cele ale rudelor defunctului.

  1. În concurs cu descendenții

Când soțul supraviețuitor vine la succesiune împreună cu descendenții defunctului (copii, nepoți, strănepoți, etc., fără limită de grad), cota sa este de 1/4 (un sfert) din moștenire. Restul de 3/4 (trei sferturi) se împarte între descendenți în mod egal, în funcție de numărul lor. De exemplu, dacă defunctul a avut doi copii, fiecare dintre aceștia va primi o cotă de 3/8 din masa succesorală.

  1. În concurs cu ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați

În situația în care soțul supraviețuitor vine la succesiune alături de ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții acestora până la gradul al IV-lea inclusiv), cota sa este de 1/3 (o treime) din moștenire. Restul de 2/3 (două treimi) se împarte între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.

Împărțirea cotei de 2/3 între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați se face în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire:

  • dacă vine la moștenire un singur părinte, acesta va primi 1/4 (un sfert), iar colateralii privilegiați vor împărți 3/4 (trei sferturi), indiferent de numărul lor.
  • dacă vin la moștenire ambii părinți, aceștia vor primi împreună 1/2 (jumătate), iar cealaltă jumătate va reveni colateralilor privilegiați.
  1. În concurs doar cu ascendenții privilegiați sau doar cu colateralii privilegiați

Când soțul supraviețuitor vine la succesiune numai cu ascendenții privilegiați (părinții defunctului) sau numai cu colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții lor până la gradul al IV-lea inclusiv), cota sa crește la 1/2 (jumătate) din moștenire. Cealaltă jumătate revine ascendenților privilegiați sau colateralilor privilegiați, după caz.

  1. În concurs cu ascendenții ordinari sau colateralii ordinari

În situația în care soțul supraviețuitor vine la succesiune alături de ascendenții ordinari (bunici, străbunici, etc., fără limită de grad) sau cu colaterali ordinari (unchi, mătuși, veri primari, unchi și mătuși mari), cota sa este de 3/4 (trei sferturi) din moștenire. Restul de 1/4 (un sfert) revine ascendenților ordinari sau colateralilor ordinari.

Concluzionând, împărțirea moștenirii cu soțul supraviețuitor este un proces complex, care ține cont de mai mulți factori, inclusiv gradul de rudenie al celorlalți moștenitori cu defunctul. Legislația română oferă o protecție semnificativă soțului supraviețuitor, asigurându-i o cotă din moștenire în toate scenariile posibile.

Este important de reținut că aceste reguli se aplică în absența unui testament care să prevadă altfel, și că există și conceptul de rezervă succesorală pentru anumiți moștenitori, care poate influența împărțirea efectivă a moștenirii.

Dată fiind complexitatea acestui domeniu, este recomandat ca persoanele implicate într-o succesiune să consulte un specialist în drept succesoral pentru a înțelege pe deplin drepturile și obligațiile lor în cadrul procesului de împărțire a moștenirii.