Nulitate absolută – Sfatul avocatului

Blog

Nulitate relativă și absolută

Nulitatea reprezintă o sancțiune prevăzută de lege care intervine în cazul actelor juridice încheiate fără respectarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.  Consecințele acestui mecanism sancționator prezintă diferențe majore, după cum intervine nulitatea absolută sau nulitatea relativă, de aceea este vitală cunoașterea elementelor care le delimitează, în eventualitatea în care acestea sunt incidente în raporturile juridice dintre părți.

Nulitatea absolută:

  • Intervine când se încalcă dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general;
  • Poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție;
  • Instanța e obligată să o invoce din oficiu;
  • Poate fi invocată oricând, dacă legea nu prevede altfel;
  • Actul lovit de nulitate absolută este susceptibil de confirmare doar în cazurile prevăzute de lege.

Nulitatea relativă:

  • Intervine când se încalcă dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular;
  • Poate fi invocată doar de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziție legală încălcată;
  • Nu poate fi invocată de către instanța de judecată din oficiu;
  • Poate fi invocată pe cale de acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege, totuși, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a acestuia, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiune în anulare;
  • Contractul lovit de nulitate relativă este, ca regulă, susceptibil de confirmare.

Nulitate absolută Cod civil

Discută cu un avocat din Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Conform art. 1.250 Cod Civil:„ Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.” Mai mult, conform art. 1.253 Cod Civil:„ În afara cazurilor în care legea prevede sancțiunea nulității, contractul se desființează și atunci când sancțiunea nulității absolute sau, după caz, relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins.” Astfel, există situații în care, deși nu este prevăzută în mod expres, sancțiunea nulității absolute, va fi incidentă în cazul încălcării unor norme prohibitive, aceasta instituție purtând numele de nulitate virtuală.

Principalul efect al nulității absolute este desființarea contractului, considerându-se că acesta nu a fost niciodată încheiat, corelativ cu restituirea prestațiilor primite, în natură sau prin echivalent, chiar dacă acestea au fost executate în mod succesiv sau au avut caracter de continuitate. În cazul în care au fost încheiate acte subsecvente în baza unui contract nul, având caracter accesoriu, vor fi și acestea, la rândul lor, lovite de nulitate absolută.

Codul Civil prevede în mod expres și posibilitatea desființării în parte a unui contract în temeiul nulității absolute, în cazul în care acesta conține o clauză nulă, și care, nu afectează întreg contractul. În această situație particulară, prin efectul legii, clauzele nule vor fi înlocuite de drept, cu dispozițiile aplicabile ale dreptului comun.

În acest sens, indicăm art. 1.255 Cod Civil:„ (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri și care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor, esențiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat. (2) În cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile.”

Cauze de nulitate absolută

Cu titlu de exemplu, indicăm următoarele cazuri de nulitate absolută expres prevăzute de Codul Civil:

  • Lipsa capacității de folosință a uneia dintre părți la data încheierii contractului atrage nulitatea absolută a contractului;
  • Realizarea actului de partaj voluntar al unui bun fără participarea tuturor coproprietarilor atrage nulitatea absolută a acestuia;
  • Căsătoria minorului care nu a împlinit vârsta de 16 ani este nulă absolut;
  • Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului;
  • Donația care conferă donatorului dreptul de a denunța unilateral contractul este nulă;
  • Sub sancțiunea nulității absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat sau semnat de mâna testatorului;
  • Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolută dacă prin el se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului;
  • Contractul de tranzacție va fi lovit de nulitate absolută dacă este încheiat pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, cu excepția cazului în care în care părţile au tranzacţionat expres asupra nulităţii;
  • Este lovită de nulitate absolută clauza prin care părțile stabilesc un termen de decădere care ar face excesiv de dificilă exercitarea dreptului sau săvârşirea actului de către partea interesată.

Lipsa consimțământului nulitate absolută

Condițiile esențiale pe care un contract trebuie să le îndeplinească pentru încheierea sa validă sunt existența capacității de a contracta, consimțământului părților, existența unui obiect determinat și licit și a unei cauze licite și morale.

Așadar, rezultă că un contract nu poate fi încheiat în lipsa exprimării consimțământului de către părți, în caz contrar devenind incidentă o cauză de nulitate absolută, având în vedere încălcarea unor norme de ordine publică.

Lipsa consimțământului nu trebuie confundată cu condițiile de valabilitate a consimțământului, conform art. 1.204 Cod Civil:„ Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.”, nerespectarea acestora atrăgând după sine, nulitatea relativă, aspect ce reiese si din dispozițiile art. 1.251 Cod Civil: „Contractul este anulabil când fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.”