Permis de ședere
Tipuri de permis de ședere
În lumina reglementărilor din domeniul imigrărilor, conform OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, permisul de ședere este definit ca fiind documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere permanentă.
Pentru obținerea permisului de ședere sunt necesare o serie de documente care trebuie depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi.
Este important de menționat că permisul de ședere se poate solicita și ulterior intrării pe teritoriul țării, iar prin intermediul acestuia vi se conferă dreptul de ședere în România pentru o anumită perioadă. Totuși, înainte de a depune documentele în vederea obținerii unui permis de ședere trebuie să verificați ce tip de permis de ședere solicitați pentru a afla care sunt condițiile în care îl puteți obține. În general, tipurile de permis de ședere sunt clasificate în funcție de scopul pentru care se solicită staționarea pe teritoriul țării, spre exemplu:
- permis de ședere pentru reîntregirea familiei;
- permis de ședere pentru angajare;
- permis de ședere pentru înființarea unei afaceri;
- permis de ședere pentru studii;
- permis de ședere pentru cercetare științifică;
- permis de ședere pentru activități religioase.
Permis de ședere în scop de muncă
Cetățenii străini din state terțe, adică statele care nu fac parte din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European ori Confederația Elvețiană, au dreptul de a fi încadrați în muncă pe teritoriul României, cu respectarea condițiilor specifice privind accesul pe piața muncii. Așadar, orice persoană care dorește să se angajeze pe teritoriul țării trebuie să obțină, în primul rând, un aviz de angajare în muncă pentru lucrător permanent la un angajator persoană juridică, iar apoi o viză de lungă ședere pentru angajare în muncă. După obținerea acestei vize, străinul va intra în România prin orice punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane și va fi nevoit să se prezinte la formaţiunea judeţeană a Oficiului Român pentru Imigrări pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea angajatorul.
Acte necesare eliberare permis de ședere
Prelungirea dreptului de ședere temporară și eliberarea unui permis de ședere în scop de muncă se va face după depunerea următoarelor documente:
- documentul de trecere a frontierei (original şi copie);
- autorizaţia de muncă valabilă (original şi copie);
- contractul individual de muncă sau convenţia civilă (original şi copie). Contractul de muncă trebuie vizat de Inspectoratul teritorial de muncă, în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată. În cazul contractelor de muncă încheiate de străini cu societăţi pe acţiuni sau instituții de stat nu este necesară vizarea de către I.T.M. Convenția civilă trebuie să fie încheiată cu o structură sportivă, în condițiile legii, dacă străinul desfășoară activități în calitate de sportiv profesionist. Contractele de detașare trebuie vizate de Administraţia Financiară de la domiciliul fiscal al angajatorului.
- dovada mijloacelor de întreținere: trebuie să fie cel puțin la nivelul salariului minim pe economie și rezultă din contractul individual de muncă. În cazul contractelor de muncă încheiate cu instituții de stat, salariul menționat trebuie să fie în conformitate cu prevederile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare.
- dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);
- adeverință medicală;
- dovada achitării taxelor.
Permis de ședere pe termen lung
Reglementările din acest domeniu permit cetățenilor străini să obțină un permis de ședere pe termen lung în condițiile în care au avut o ședere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori formulării solicitării. Conform definiției oferite de OUG 194/2002, șederea este considerată continuă chiar dacă persoana a absentat de pe teritoriul țării, dar perioada de absență trebuie să îndeplinească două condiții cumulative:
- perioada de absență de pe teritoriul României trebuie să fie mai mică de 6 luni consecutive;
- perioada de absență nu trebuie să depășească în total 10 luni în decursul celor 5 ani.
Totuși, perioada pentru care persoana s-a deplasat în străinătate în vederea desfășurării unor activităţi de transport internaţional şi pentru care se pot prezenta înscrisuri doveditoare în acest sens, nu se consideră absenţă de pe teritoriul României.
De asemenea, un aspect relevant este reprezentat de faptul că nu trebuie să fi fost dispusă nici o măsura de îndepărtare de pe teritoriul național împotriva cetățeanului stăin.
În ceea ce privește situația minorilor, aceștia pot obține permis de ședere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai unui permis de ședere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda permisul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute pentru cetățenii majori. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui permisul de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.
Permis de ședere permanentă
Solicitarea permisului de şedere permanentă se depune, de asemenea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări prin completarea unei cereri-tip însoțită de următoarele documente:
- a) documentul de trecere a frontierei de stat;
- b) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;
- c) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
- d) dovada asigurării sociale de sănătate;
- e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.
Cu prilejul depunerii cererii pentru obținerea unui permis de ședere permanentă, solicitanții vor susține și un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române. Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte. Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului.
Permis de ședere temporară
Permisul de şedere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară. În cuprinsul permisului de şedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are reşedinţa pe teritoriul României.
Permisul de şedere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară. Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară deoarece acesta îi conferă străinului posibilitatea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condiţiile legii.
Acte necesare permis de ședere
Având în vedere că există mai multe tipuri de permis de ședere, documentele necesare pentru obținerea dreptului de ședere pe teritoriul țării noastre variază în funcție de scopul pentru care se solicită.
Spre exemplu, persoanele care doresc obținerea unui permis de ședere în calitate de soț/soție al unui cetățean român, acesta trebuie să depună următoarele documente:
- cerere
- documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;
- documentul de identitate al cetățeanului român;
- certificatul de căsătorie eliberat de autoritățile române (în cazul în care căsătoria s-a încheiat în străinătate, certificatul va fi transcris la Oficiile de Stare Civilă din România);
- declarație scrisă din care să rezulte că străinul nu mai are încheiată o alta căsătorie;
- dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are rețedința pe teritoriul României în original și copie;
- dovada asigurării sociale de sănătate;
- adeverința medicală;
- dovada achitării taxelor.
În contextul social și economic, domeniul imigrării are o expansiune neașteptată, iar reglementările din această ramură sunt vaste, astfel, este important de verificat constant care sunt condițiile în care se poate solicita un permis de ședere și care sunt documentele necesare în funcție de obiectivul avut.
Taxa permis de ședere
Taxele pe care trebuie să le achitați pentru obținerea unui permis de ședere pot varia de la caz la caz, dar cele standard sunt reprezentate de:
- 120 euro ( contravaloarea în lei) reprezentând taxa consulară. Aceasta se poate achita atât în numerar la Trezorerie/C.E.C. în contul bugetului de stat, cât și prin decontare bancară din contul propriu deschis la o instituție de credit din România, în contul trezoreriei statului
- 259 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere.
Prelungire permis de ședere
Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi permisul de ședere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formațiunile sale teritoriale.
Din cuprinsul reglementărilor naționale putem observa că dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv doar pentru perioade de până la un an.
Cererile de prelungire a unui permis de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință.
Acte necesare prelungire permis de ședere
Astfel cum am menționat, pe lângă cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară, străinul va atașa o serie de documente care pot varia în funcție de scopul pentru care se solicită aprobarea șederii în România. Totuși, următoarea serie de documente se regăsește în aproape orice dosar prin care se solicită o prelungire a dreptului de ședere:
- documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
- un certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
- dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României;
- dovada asigurării sociale de sănătate;
- dovada mijloacelor de întreținere;
- dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere şi costului documentului ce se emite în acest scop
Solicitarea cuprinsă în dosarul de prelungire a permisului de ședere va fi analizată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia, Inspectoratul pentru Imigrări fiind obligat să formuleze un răspuns chiar și în condițiile în care acesta este negativ. În ipoteza în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a permisului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
În situația mai puțin plăcută în care, la data depunerii cererii, nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale prevăzute în legislația națională în funcţie de scopul şederii, străinului i se refuză prelungirea permisului de şedere temporară. Inclusiv în această situație, legea îi permite cetățeanului străin un mecanism de apărare împotriva refuzului nejustificat al Inspectoratului pentru Imigrări de a elibera sau prelungi permisul de ședere temporară, acesta putând face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă.
Avocații echipei Blaj Law vă pot îndruma și reprezenta în vederea obținerii unui permis de ședere. Contactați-ne!
