Procedura evacuării din imobile și executarea silită în perioada stării de urgență

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României a adus schimbări majore în viața tuturor, afectându-ne multiple planuri și implicit viața de zi cu zi. Astfel, apar situații neplăcute și incertitudini legate de venituri sau de nesiguranța locului de muncă. Într-o astfel de perioadă este important să ne cunoaștem drepturile, iar astfel, să știm că executarea silită directă, cum ar fi de exemplu, evacuarea din locuință, nu constituie una dintre probleme în acest moment.

Chiar dacă multe dintre principalele subiecte de interes din această perioadă au fost mediatizate sub diverse forme, unele dintre acestea nu au fost prezentate atât de frecvent, implicit, ajungând în situația de a nu ne cunoaște drepturile. Un astfel de subiect este cel legat de executările silite și ce se întâmplă cu acestea în contextul actual.

O primă reglementare cu privire la acest subiect a fost avută în vedere în cadrul Decretului nr. 195/2020 prin care s-a instituit starea de urgență. La articolul 42 este reglementat modul în care se va desfășura activitatea de judecată în toată această perioadă, iar alineatul 5 al aceluiași articol prevede cum se vor desfășura executările silite pe toată durata stării de urgență „activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.”

Pe cale de consecință, la data de 23.03.2020, Uniunea Națională a Executorilor a emis un comunicat prin care s-a luat măsura suspendării procedurilor de evacuare silită pe durata instituirii stării de urgență în România „În contextul pandemiei cu COVID-19, conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin Decizia Biroului Executiv al Consiliului Uniunii a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România.”

Astfel, această decizie vine în concordanță cu art. 42 alin. 5 din Decretul nr. 195/2020, respectând regulile de disciplină sanitară impuse. Apreciem că în cazul punerii în executare a unei hotărâri de evacuare, aceasta nu ar respecta aceste reguli prevăzute tocmai în scopul ocrotirii dreptului la viață și la integritate fizică al participanților acestei proceduri. Totodată, considerăm că luarea acestei măsuri reprezintă și o conștientizare din partea autorităților asupra implicațiilor financiare aduse de criza generată de situația actuală, măsura venind în amortizarea efectelor negative asupra cetățenilor.

Totodată, pe lângă suspendarea evacuărilor silite, același comunicat prevede și suspendarea tuturor procedurilor de executare silită directă „Pe lângă suspendarea evacuărilor, conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a decis ca executorii judecătorești să suspende toate procedurile de executare silită directă, precum și luarea altor măsuri cu privire la prevenirea răspândirii cu noul coronavirus, atât în rândul cetățenilor, cât și al executorilor și al angajaților birourilor acestora.”

Dar ce este executarea silită directă?

Executarea silită directă se referă la realizarea întocmai a prestației la care s-a angajat o anumită persoană, debitorul. De obicei, aceasta se referă la obligația de a da un bun determinat ori la obligația de a face sau a nu face ceva. În reglementarea actuală, executarea silită directă se poate face sub mai multe forme:

• predarea silită a unor bunuri mobile;
• predarea silită a unor bunuri imobile;
• executarea silită a unor obligații de a face sau de a nu face;
• executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori.

Însă, în contextul actual, această modalitate de executare nu este posibilă având în vedere măsura luată de către Uniunea Națională a Executorilor, măsură venită în concordanță cu art. 42 alin. 5 din Decretul nr. 195/2020.

Ce putem face dacă executarea silită directă nu este posibilă în acest moment?

În acest caz, chiar dacă debitorul nu poate fi obligat să execute în natură obligația, creditorul are la dispoziție executarea silită indirectă. Aceast tip de executare fiind și cel mai frecvent utilizat, fiind necesar în situația în care executarea directă nu este posibilă. Acestă modalitate de executare este posibilă, de asemenea, sub mai multe forme:

• urmărirea mobiliară;
• urmărirea imobiliară;
• poprirea;
• urmărirea veniturilor imobilelor.

Executarea indirectă se distinge de cea directă prin faptul că, realizarea creanței pe care creditorul o deține față de debitor se face prin valorificarea tuturor bunurilor acestuia ori prin poprirea sumelor de bani pe care acesta urmează să le primească de la terțe persoane, bineînțeles, până la concurență sumei care trebuie recuperată. Așadar, chiar dacă Uniunea Națională a Executorilor a emis comunicatul prin care s-a suspendat procedura executării silite în natură, creditorii au la dispoziție executarea silită indirectă, care este în continuare pusă în aplicare de către executori.

Este important de subliniat că aceste prevederi se aplică doar în perioada în care este instituită starea de urgență la nivel național. Însă, ulterior încetării stării de urgență, chiar dacă va urma o perioadă de incertitudine financiară, în lipsa altor prevederi sau comunicări din partea Uniunii Naționale a Executurilor, orice creditor va fi îndreptățit să demareze procedura evacuării silite sau a executării silite directe.

Contactează acum un avocat din Cluj de la Blaj Law!