O „controversă” binevenită în domeniul farmaceutic. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr 266/2008

Blog

Recent, o nouă inițiativă legislativă de impact a fost depusă la Senat, mai exact proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei 266/2008.  Prin acesta, se urmărește, în principal, limitarea factorilor externi care amplifică, în mod implicit, tentația ascendentă a pacienților de a recurge  în mod inadecvat la automedicație. De aceea pentru a aborda inclusiv această problemă, proiectul de lege în discuție prezintă niște parametri în baza cărora se vor putea înființa noi farmacii.

Proiectul de lege în cauză își propune să instituie un criteriu geografic pe care fiecare instituție farmaceutică va fi nevoită să îl respecte – după adoptarea și promulgarea acestuia – în eventualitatea înființării unui nou punct de desfacere a medicamentelor și în acest mod, fiecare farmacie va fi amplasată la o distanță de 500 metri de o alta.

Modificarea legislativă își propune reducerea numărului de farmacii din anumite sectoare geografice urbane, fiind fiabilă pe două paliere. Pe de o parte, asigură securitatea sistemului de sănătate publică, în contextul în care, conform statisticilor relevante realizate în domeniu, există un consum de medicamente în creștere la nivel național, amplificat și de supraaglomerarea cu farmacii, iar pe de altă parte, proiectul de lege sprijină componenta economică a farmaciilor independente, afectate în mod direct de monopolul creat de lanțurile mari de farmacii.

Împrejurarea prezentată supra, va fi atenuată prin introducerea în Legea farmaciei nr. 266/2008 a prevederii conform căreia: (1^1) În mediul urban și rural distanța minimă de amplasare  a farmaciilor comunitare va fi de minimum 500 m, în aceeași localitate.” în cuprinsul  art. 12 din Legea 266/2008.

În prezent, legea instituie doar un criteriu demografic în vederea înființării unei farmacii în conformitate cu art. 12 alin. (1) din Legea 266/2008:  „Înființarea unei farmacii comunitare în mediul urban și rural se face în funcție de numărul de locuitori, atestat prin document emis de autoritatea administrației publice locale, potrivit datelor existente la Institutul Național de Statistici, după cum urmează: 

  1. în municipiul București, o farmacie la 3.000 de locuitori;
  2. în orașele de reședință de județ, o farmacie la 3.500 de locuitori;
  3. în celelalte orașe, o farmacie la 4.000 de locuitori. ”

Instituirea criteriului geografic are ca rațiune limitarea consecințelor negative pe care o piață cu farmacii la liber ar putea să le genereze asupra pacienților, în contextul în care, există o serie de factori preexistenți care prezintă riscul unei potențiale creșteri a consumului de medicamente de uz uman – mai exact, o disponibilitate exagerată a acestora în anumite arii geografice, dublată și de perpetuarea unor materiale publicitare.

Discută cu un avocat din Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Conform art. 2 din O.G. nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman: Prin produs medicamentos sau medicament de uz uman, denumit în continuare medicament, se înţelege orice substanţă sau amestec de substanţe prezentat pentru tratamentul ori prevenirea bolilor la om, precum şi orice substanţă sau amestec de substanţe care pot fi administrate la om, în vederea stabilirii unui diagnostic medical sau pentru refacerea, corectarea ori modificarea funcţiilor fiziologice.”

Prin urmare, pe lângă rolul general cunoscut și acceptat de către publicul larg, inclusiv definiția legală a produselor medicamentoase ne arată că, administrarea acestora trebuie să fie ulterioară identificării unei probleme de sănătate sau  concomitentă cu identificarea unei stări care poate fi tratată prin acestea.

Totuși, este tot mai frecvent întâlnit mitul prevenției, prin care pacienții își administrează medicamente în vederea prevenirii unor probleme de sănătate, care, se dovedesc a fi, de cele mai multe ori, inexistente.

O altă problemă pe care dorim să o semnalăm, constă în tendința de accelerare a vânzărilor de produse medicamentoase prin intermediul publicității bazate strict pe criterii economice. Această practică este des întâlnită în  rândul comercianților, reprezentând un „succes” având în vedere și numărul mare de puncte de desfacere, pacienții fiind mânați de ușurința de achiziție, iar nu de necesitatea obiectivă de consum de medicamente de uz uman.

Așadar, necesitatea instituirii unui criteriu geografic a apărut, în principal, ca urmare a supraaglomerării zonelor urbane cu entități farmaceutice care aleg să le înființeze doar în zonele cu trafic intens de consumatori. În realitate, amplasarea acestora ar trebui să respecte principiile de etică, atât față de potențialii consumatori cât și cele de ordin concurențial, cum ar fi:

  • art 1 alin. (1) din Legea farmaciei 266/2008:(1) Serviciile farmaceutice reprezintă o acţiune sau un set de acţiuni efectuate de către un farmacist cu drept de liberă practică, necesare pentru a garanta asistenţa farmaceutică a populaţiei, integrată şi continuă, cu scopul asigurării celui mai bun răspuns la nevoile şi problemele de sănătate ale populaţiei în ansamblu şi ale pacientului în mod individual.”

 

Realitatea faptică ne arată că entitățile farmaceutice au în vedere doar piața geografică relevantă, la înființarea punctelor de desfacere, iar nu o distribuție uniformă a acestora pentru satisfacerea necesității de consum de medicamente a pacienților. Piaţa geografică relevantă reprezintă acea zonă în care întreprinderile sunt implicate în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone.

Acest aspect a generat concentrarea farmaciilor cu preponderență în mediul urban și, în sens invers, numărul redus al acestora în zonele care se îndepărtează de punctele centrale ale orașelor, motiv pentru care, proiectul de lege, este doar în aparență, o măsură controversată.

Orice inițiativă legislativă, este necesar a fi dublată de satisfacerea intereselor societății, accesul facil la medicamente fiind indispensabil indiferent de zona geografică. Astfel, reechilibrarea distribuției de entități farmaceutice va satisface nevoile de consum și asistență farmaceutică ale pacienților și din arii periferice sau rurale și, implicit,  va reprezenta un pas important în garantarea efectivă a dreptului la sănătate..

În plan secund, varianta legislativă vine în ajutorul entităților farmaceutice independente, puternic impactate de marile lanțuri farmaceutice care blochează activitatea economică a farmaciilor și monopolizează sectorul farma prin campanii publicitare, vânzări promoționale și alte strategii comerciale. În esență, prin perpetuarea de materiale media, lanțurile mari de farmacii aflate pe o poziție dominantă, acaparează clientela și în acest mod, farmaciile de calibru mic, nu se mai pot susține din punct de vedere economic și logistic, înregistrând o scădere considerabilă în profit. Or, această stare obiectivă generează condiții concurențiale în rândul entităților farmaceutice, nepotrivite cu specificul de activitate a acestora.

Mai mult, consumul de medicamente cu specific curativ trebuie să includă o componentă terapeutică pentru pacient, susținută de recomandarea cadrelor medicale și a corpului farmaceutic, iar nu de inducerea necesității acestora în credința publică prin practici comerciale și o disponibilitate exagerată a punctelor de desfacere a acestora.

Mai arătăm că, instituirea criteriului geografic, respectiv a distanței de 500 de m între entitățile farmaceutice, nu va avea efecte asupra celor preexistente, contrar vocilor care critică previzibilitatea proiectului de lege, susținând lipsa unor criterii de delimitare a farmaciilor care își pot păstra spațiul în care își desfășoară activitatea curent[ din moment ce se consideră că legea ar avea efect retroactiv, aspect care contravine realității.

În ultimii ani, farmaciile au fost supuse mai multor modificări legislative succesive, echipa Blaj Law susținând în mod activ sectorul farma prin inițierea unor propuneri legislative care au ca  scop salvarea activității farmaciilor. Existența unui circuit economic stabil în ceea ce privește entitățile farmaceutice trebuie să primeze, deoarece doar prin protecția instituțiilor farmaceutice, chiar din faza incipientă a elaborării unui proiect de lege, se poate securiza accesul facil la medicamente al pacienților.

Chiar de dată recentă, mai exact în anul 2022, activitatea farmaciilor independente se vedea expusă riscului iminent de a fi grav afectată sau chiar suprimată. Practic, în urma controalelor realizate de Curtea de Conturi a României la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în anul 2016 acestea se vedeau sub amenințarea de a fi obligate la plata către FNUASS (Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) a unui prejudiciu global estimat la zeci de milioane de euro.

Respectivele controale vizau modalitatea în care s-au efectuat decontările din fondul FNUASS, Curtea de Conturi considerând că instituțiile farmaceutice ar fi trebuit să includă la decontare și reducerile comerciale acordate de către furnizori în urma negocierilor efectuate în mod individual de către acestea.

Raportat la acest context dezastruos, un număr de peste 700 de farmacii au mandatat echipa Blaj Law pentru a le apăra interesele în fața CNAS. După eforturi considerabile, demersul colectiv s-a finalizat cu adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 308/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În concret, echipa noastră a formulat o propunere de proiect de act normativ în vederea exonerării entităților farmaceutice de la plata pretinselor prejudicii calculate de Curtea de Conturi în 2016.

În  propunerea de proiect de lege, echipa Blaj Law a cuprins dispoziții de exonerare de la plată a pretinselor prejudicii create prin mecanismul reținut de Curtea de Conturi în 2016, cu explicații juridice și cu argumente impuse de piața farmaceutică. Această propunere de proiect de act normativ a fost transmis în cadrul unui memoriu către organismele ce puteau să-și ofere concursul constituțional spre implementare.

Adoptarea proiectului de lege a reprezentat un veritabil succes pentru situația economică a sectorului farma, având în vedere că forma promulgată de către Președintele României a cuprins, atât solicitarea exonerării farmaciilor de la plata sumelor decontate în mod nelegal de către CNAS, cât și tranșarea din punct de vedere temporal a limitelor în care acesta va opera, respectiv întreaga perioadă cuprinsă între 2015-2022.

În final, farmaciile au fost exonerate de la plata sumelor calculate de Curtea de Conturi cu titlu de pretins prejudiciu adus bugetului de stat, prin acceptarea propunerii formulate de echipa noastră, sens în care s-a modificat și legislația aplicabilă.

Echipa Blaj Law sprijină entitățile farmaceutice atât în mod individual, dar și prin transpunerea vocii colective a acestora în fața organelor abilitate, pentru protejarea activității economice exercitate de sectorul farma, care, fără discuție, este indispensabilă garantării securității sistemului de sănătate.