OUG 80/2013 – Taxa judiciară de timbru – ce este și cum se calculează?

Ce este taxa judiciară de timbru?

Taxa judiciară de timbru este o condiție de fond pentru admisibilitatea oricărei cereri introductive formulate în fața instanței de judecată, aceasta reprezentând suma de bani percepută de către instanțele de judecată pentru a acoperi costurile administrative asociate cu procesarea și gestionarea tuturor cererilor și acțiunilor introduse.

Potrivit art. 1 din OUG 80/2013 ,, Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

În situația în care cererea pe care urmează să o introduci este supusă timbrării, este important de menționat că dovada achitării respectivei taxe de timbru judiciar trebuie atașată cererii deoarece instanțele și autoritățile nu dețin un sistem centralizat care să le permită vizualizarea.

Chiar dacă taxa de timbru acoperă minimele cheltuieli ocazionate de un proces, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată.

OUG 80/2013

Ordonanța de urgență nr. 80 din 2013, OUG 80/2013, vine în completarea Codului de Procedură Civilă și stabilește cadrul în care se aplică taxa judiciară de timbru, modul de calculare a acesteia și situațiile în care se achită această sumă.

Un lucru important de care trebuie să țineți cont este faptul că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, chiar dacă se află în cuprinsul aceleiași acțiune.

De asemenea, taxa judiciară de timbru se achită anticipat. În caz contrar, dacă cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța îi va pune în vedere reclamantului că are obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit și de a atașa dovada achitării taxei, într-un termen care să nu depășească 10 zile de la primirea comunicării.

Taxele judiciare de timbru nu cad doar în sarcina reclamantului la introducerea cererii de chemare în judecată, acestea datorându-se atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac.

Cum se calculează taxa judiciară de timbru? Calculator Taxă Timbru

Din economia reglementărilor referitoare la taxa judiciară de timbru, putem observa că cererile se taxează diferențiat în funcție de categoria din care fac parte, și anume:

1. Cereri al căror obiect este evaluabil în bani;
2. Cereri al căror obiect nu este evaluabil în bani;
3. Cereri pentru care legea stabileşte un regim distinct de taxare;
4. Cereri prin care se exercită căile de atac;
5. Cereri în domeniul executării silite;
6. Autorităţi sau cereri privilegiate, scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege. Spre exemplu, potrivit articolului 3 din OUG 80/2013, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

1. până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
2. între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
3. între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
4. între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
5. între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
6. peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

De asemenea, un alt articol relevant este articolul 5 din aceeași ordonanță menționată anterior, articol care stabilește modul de taxare al cererilor în materia partajului judiciar:

1. stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
2. stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
3. creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
4. cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
5. cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
6. cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

Totodată, articolul 7 ne spune că acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.

Așadar, taxa judiciară de timbru variază în funcție de obiectul și natura cererii, motiv pentru care este recomandat să apelezi la sprijinul unui avocat pentru a nu ajunge într-o situație neplăcută în care cererea să fie anulată pe motivul  insuficientei timbrări.

Cine plătește taxa de timbru judiciar?

Taxa judiciară de timbru este, în general, suportată de către părțile implicate într-un proces juridic. Aceasta este o taxă percepută pentru a acoperi costurile legate de administrarea justiției și procesarea documentelor în cadrul sistemului judiciar. Părțile implicate în proces care pot fi nevoite să procedeze la achitarea taxei judiciare de timbru sunt: reclamantul (partea care introduce acțiunea în instanță), pârâtul (partea împotriva căreia se adresează acțiunea), intervenienții sau alte părți implicate în procedurile legale.

În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.

Unde se plătește taxa de timbru judiciar?

Taxele judiciare de timbru se achită la casieria instanței de judecată la care a fost depusă cererea sau acțiunea. De asemenea, acestea se pot achita în numerar, prin virament bancar sau prin intermediul site-ului Ghiseul.ro, în cadrul Sistemului National Electronic de plata online. (https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public). Plata se va face într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, al unității administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.  Plata în numerar se face la ghișeele Direcției de Taxe și Impozite locale sau ale sectorului unde își are domiciliul sau sediul plătitorul.

Recuperare taxa de timbru judiciar

În practică, există numeroase situații în care taxa de timbru judiciar poate fi recuperată doar printr-o simplă cerere de restituire, dar și situații în care acest lucru poate fi mai dificil.

În primul rând, trebuie să începem prin a diferenția cele două metode distincte de a recupera taxa de timbru judiciar, restituirea și rambursarea. Chiar dacă la o primă vedere par două proceduri destul de asemănătoare, ce au o finalitate aproximativ identică, temeiul acestora este diferit.

Restituirea taxei de timbru este procedura prin care statul înapoiază taxa de timbru plătită de o parte într-un proces, atunci când există un caz sau  un temei legal de restituire. Cazurile generale ce constituie temeiuri de restituire a taxei de timbru achitate de către părți sunt prevăzute la articolul 45 din OUG 80/2013:

a) când taxa plătită nu era datorată;

b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;

c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;

d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;

e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;

f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;

g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;

h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;

i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;

j) în alte cauze expres prevăzute de lege.

Pentru a recupera taxa de timbru, trebuie să vă adresați instanței care a perceput taxa și să depuneți o cerere de restituire, dovada achitării și temeiul de restituire.

Pe de altă parte, rambursarea taxei de timbru este distinctă și trebuie privită ca și componentă a cheltuielilor judiciare ce trebuie rambursate/plătite de către cel care pierde procesul civil.

Cine este scutit de taxa de timbru judiciar?

În principiu, orice cerere formulată în fața unei instanțe se taxează conform prevederilor legale, indiferent de ciclul procesual în care se formulează sau de calitatea pe care o are cel care formulează cererea.

Totuși, legea instituie o serie de  excepții de la plata taxei de timbru pentru persoanele cu venituri reduse sau lipsite de venituri, acestea având posibilitatea de a solicita acordarea ajutorului public judiciar, în situaţia în care nu pot face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea lor ori a familiilor.

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul.

• Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

OUG 80/2013 mai prevede o serie de scutiri, dar de data aceasta au legătură cu obiectul acțiunilor și cererilor, scutiri aplicabile inclusiv în ipoteza exercitării căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:

1. stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
2. stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
3. obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
4. stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
5. adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviinţarea mandatului de ocrotire, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
6. protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
7. valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
8. exercitarea drepturilor electorale;
9. cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

În consecință, instituția taxei judiciare de timbru este mult mai complexă decât ar părea la o primă vedere, prin urmare, este mai mult decât util să apelați la serviciile de consultanță ale unui avocat.