Abandonul de familie – Art. 378 Codul Penal

Încă din cele mai vechi timpuri, familia a constituit principalul nucleu pentru formarea și dezvoltarea personalității umane, reprezentând și în zilele noastre un pilon în ceea ce privește asigurarea unei dezvoltări armonioase pe plan fizic, psihic și emoțional al membrilor ei. Atât în România, cât și în țările lumii contemporane se acordă o atenție deosebită ocrotirii familiei și relațiilor sociale ce se stabilesc între membrii acesteia, fiind instituită o protecție juridică a acestora, prin dispozițiile Codului Penal.

Astfel, respectarea obligației de solidaritate, precum și acordarea unui sprijin material și moral, depășesc conceptul general și abstract, fiind necesară furnizarea efectivă a mijloacelor de întreținere celui aflat în nevoie.

Abandonul de Familie – Art 378 Cod Penal

Conform art. 378 Cod Penal, abandonul de familie constă în ”săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte:

1. părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale
2. neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege
3. neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească”.

Mai mult, în modalitățile prezentate anterior, infracțiunea de abandon de familie poate fi săvârșită doar de către persoanele care au obligația legală de întreținere, respectiv:

• între soți;
• între rudele în linie dreaptă (părinți și copii/bunici și nepoți/rudenie rezultată din adopție);
• între rudele colaterale de gradul al II-lea (frați și surori/rudenie rezultată din adopție);
• între foștii soți a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorț în cazul în care unul dintre soți a suferit un accident înainte/în timpul/în 12 luni de la încheierea căsătoriei;
• între foștii soți a căror căsătorie a fost desființată, dar la a cărei încheiere cel puţin unul dintre ei a fost de bună-credinţă;
• de către cel care a luat un minor spre a-l creşte, dacă părinţii fireşti ai copilului au murit/sunt dispăruţi/se află în nevoie, fără a întocmi formele cerute de lege pentru adopţie;
• de către soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ, este obligat să presteze mai departe întreţinere copilului cât timp acesta este minor (când sunt îndeplinite condițiile enumerate anterior);
• de către moştenitorii persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care, fără a avea obligaţia legală, i-a dat acestuia întreţinere.

Când se Consideră Abandon de Familie

Totodată, pentru a oferi o perspectivă cât mai clară asupra modului în care se poate materializa infracțiunea și când se consideră abandon de familie, ținem a preciza următoarele:

• Părăsirea – este o acţiune de plecare/îndepărtare de la domiciliu a persoanei obligate la întreţinere, lăsând persoana ce necesită întreținere, fără mijloacele necesare pentru aceasta; prin părăsire se mai înţelege plecarea de la locuinţa comună/din apropierea persoanei îndreptăţite la întreţinere, lăsând-o fără mijloace de subzistenţă ori abandonarea acesteia într-un anumit loc;
• Alungarea – este o acțiune de izgonire/îndepărtare de la locuința sa a persoanei îndreptățite la întreținere;
• Lăsarea fără ajutor – constă în adoptarea unei atitudini pasive, de inacţiune din partea făptuitorului, refuzând să acorde ajutorul de care are nevoie persoana îndreptățită la întreținere, inclusiv atunci când aceasta suferă de o infirmitate/boală care necesită tratament;
• Neexecutarea cu rea credință – reprezintă adoptarea unei atitudini pasive din partea celui obligat prin hotărâre judecătorească a prestaţiilor periodice;

Pedeapsa pentru abandon de familie. Ce se întâmplă dacă nu plătești pensia alimentară?

Pentru infracțiunea de abandon de familie pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă, aceasta aplicându-se și în situația neexecutării cu rea-credință de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească (cum ar fi neplata pensiei alimentare), în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii.

Pe de altă parte, pentru a pune în mișcare acțiunea penală este necesară formularea unei plângeri penale prealabile de către persoana vătămată. Cu privire la termenul de introducere al plângerii prealabile, prin sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. 11.252/256/2017, s-a statuat faptul că termenul de introducere a plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie este de 3 luni din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul legal al acesteia a aflat despre săvârșirea faptei. Totodată, trebuie menționat faptul că acest termen poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează:

• din momentul consumării infracțiunii de abandon de familie, dacă acest moment este identic cu cel al cunoașterii faptei sau
• din momentul cunoașterii săvârșirii faptei de abandon de familie, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării ori
• din momentul epuizării infracțiunii de abandon de familie sau ulterior acestuia, odată cu cunoașterea săvârșirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale

Cu toate acestea, cadrul normativ precizează următoarele: în situația în care inculpatul procedează la îndeplinirea obligațiilor sale – până la terminarea urmăririi penale, fapta acestuia nu va fi pedepsită. Mai mult, în situația în care – până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța va putea dispune amânarea aplicării pedepsei/suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (independent de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea acestor soluții).

Nu în ultimul rând, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificată și completată prin Legea nr. 257/2013, prevede faptul că, în cazul copiilor abandonați de către persoanele care aveau față de aceștia obligația legală de întreținere, se vor putea dispune anumite măsuri de protecție specială, orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul, având posibilitatea de a sesiza Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul în care își are domiciliul copilul.

Ai o problemă legală și vrei să apelezi la un avocat în Cluj? Contactează-ne!

iDespre Noi
iSolicită o Consultație Specializată