Actul de donație se poate ataca?

Blog

Donația, definită în art. 985 din Codul Civil ca fiind contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar. Deși concepută ca un gest de generozitate și, în principiu, irevocabilă, donația poate face obiectul unor contestații juridice în anumite circumstanțe. Acest articol analizează situațiile în care un act de donație se poate ataca, revocarea și anularea acestuia, cu referire la prevederile specifice din Codul Civil român.

Contract de donație – se poate ataca?

 

Contractul de donație, deși valid încheiat, poate fi atacat în următoarele situații:

i) Vicierea consimțământului

Consimțământul părților trebuie să fie liber și neviciat. Viciile de consimțământ care pot afecta valabilitatea contractului de donației sunt:

a) eroarea (art. 1207-1213 C. civ.) – poate fi invocată când una dintre părți s-a aflat într-o falsă reprezentare a realității la momentul încheierii contractului. Eroarea trebuie să fie esențială și scuzabilă pentru a putea duce la anularea donației.

b) dolul (art. 1214-1215 C. civ.) – reprezintă inducerea în eroare a unei părți prin mijloace viclene. În cazul donațiilor, dolul poate fi invocat chiar dacă manoperele dolosive provin de la un terț.

c) violența (art. 1216-1220 C. civ.) – se referă la constrângerea fizică sau morală exercitată asupra donatorului. Violența trebuie să fie de natură să producă o temere considerabilă asupra unei persoane rezonabile.

ii) Incapacitatea donatorului

Potrivit art. 987 din Codul Civil ​​orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor privind capacitatea. Fiind un act juridic de dispoziție, e necesar ca dispunătorul să aibă capacitate deplină de exercițiu (18 ani împliniți) și să nu beneficieze de o măsură specială de ocrotire (tutelă specială ori consiliere judiciară). 

Donațiile făcute de persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă sunt lovite de nulitate relativă (art. 987 C. civ.). Acest aspect este deosebit de important în cazul donațiilor făcute de persoane în vârstă sau cu afecțiuni care le pot afecta discernământul.

iii) Nerespectarea formei autentice

Potrivit art. 1.011 alin. (1) donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Sunt exceptate de la această regulă bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei care pot face obiecul unui dar manual, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voințe al părților, însoțit de tradițiunea bunului.

Nerespectarea acestei cerințe oferă posibilitatea atacării actului de donație de către orice persoană interesată.

iv) Încălcarea rezervei succesorale

Moștenitorii rezervatari pot ataca donațiile care le încalcă rezerva succesorală prin acțiunea în reducțiune (art. 1091-1097 C. civ.). Această acțiune vizează restabilirea echilibrului succesoral prevăzut de lege.

v) Simulația

Când donația ascunde, de fapt, un alt tip de contract (de exemplu, o vânzare deghizată), părțile interesate pot ataca actul invocând simulația (art. 1289-1294 C. civ.).

Revocare donației

Conform art. 1.020 ​​din Codul Civil donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Art. 1023 C. civ. permite revocarea donației pentru ingratitudine în trei cazuri specifice:

a) atentarea la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia.

b) comiterea de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator.

c) refuzul nejustificat de a asigura alimente donatorului ajuns în nevoie.

Acțiunea în revocare pentru ingratitudine trebuie introdusă în termen de un an de la data la care donatorul a cunoscut cauza de revocare (art. 1024 C. civ.).

Conform art. 1.027 din Codul civil dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației.

Dreptul la acțiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donației se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.

Potrivit art. 1.029 când donația este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui.

Art. 1031 C. civ. prevede că toate donațiile între soți sunt revocabile numai în timpul căsătoriei, oferind o protecție suplimentară în cazul relațiilor matrimoniale.

Anulare donație

Anularea unei donații poate fi cerută în următoarele situații:

i) Vicierea consimțământului. Se aplică aceleași prevederi menționate anterior (art. 1206-1224 C. civ.), cu accent pe demonstrarea existenței viciului la momentul încheierii contractului.

ii) Incapacitate. Donațiile făcute de incapabili sunt lovite de nulitate relativă (art. 987 C. civ.). Această nulitate poate fi invocată de reprezentantul legal al incapabilului sau de acesta după dobândirea sau redobândirea capacității.

iii) Donații simulate. În cazul donațiilor simulate, părțile sau terții interesați pot cere anularea actului aparent și constatarea actului secret, aplicându-se regulile simulației.

Termenul general de prescripție pentru acțiunea în anulare este, de regulă, de 3 ani, cu precizarea că acest termen începe să curgă diferit în funcție de cauza de nulitate invocată.

În concluzie, deși donația este concepută ca un act juridic irevocabil, cadrul legal român oferă multiple posibilități de a revoca sau anula o donație în situații bine definite. Aceste prevederi au rolul de a echilibra interesele donatorului, ale donatarului și ale potențialilor moștenitori, asigurând în același timp respectarea principiilor fundamentale ale dreptului civil.