Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea? Sfatul Avocatului

Cu titlu preliminar, precizăm că a face succesiunea este o expresie adesea folosită în limbajul curent care, din punct de vedere juridic, se transpune în realizarea procedurii succesorale, adică mecanismul prin care, în aplicarea normelor de drept succesoral și a eventualelor dispoziții testamentare, are ca finalitate stabilirea moștenitorilor și transmiterea către aceștia a drepturilor asupra patrimoniului defunctului.

În continuare, echipa noastră de avocați va prezenta diferite aspecte ale procedurii succesorale, care adesea ridică dificultăți și întrebări în sarcina persoanelor care sunt puse față în față cu necesitatea realizării unei asemenea proceduri, inclusiv ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea.

Ce înseamnă succesiune?

Succesiunea  sau  moștenirea, termenii fiind echivalenți, reprezintă potrivit art. 953 Cod civil mecanismul prin care se transferă drepturile și obligațiile unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în ființă.

Pe de o parte, ne referim la succesiune în sensul de mai sus, ca mod de transmitere a proprietății în mod abstract, iar pe de altă parte, noțiunea de succesiune poate reprezenta și procedura succesorală, adică procesul efectiv și pașii de urmat pentru ca moștenitorii să intre efectiv în stăpânirea bunurilor lăsate în urma sa de către defunct.

Legea succesiunii actualizată

În prezent, succesiunea se realizează, procedural, după regulile trasate de Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale și de Codul de procedură civilă, iar pe fond, în conformitate cu normele de drept material din Codul civil.

Ce este masa succesorala?

Masa succesorală se compune din totalitatea drepturilor și obligațiilor, evaluabile în bani, care existau în patrimoniul defunctului la data decesului. Pot fi incluse în masa succesorală toate activele și pasivele care fac parte din moștenirea unei persoane decedate, respectiv proprietăți imobiliare, conturi bancare, autovehicule, obiecte de valoare, precum și datoriile pe care defunctul le avea.

În cadrul procedurii succesorale, se realizează o inventariere și evaluare a tuturor acestor valori pentru a determina cu exactitate ce face obiectul transmisiunii succesorale, pentru a putea fi realizată distribuirea moștenirii între succesori, potrivit legii sau a voinței exprimate în testament.

Stabilire masa succesorala

Pentru a stabili masa succesorală este esențială contribuția moștenitorilor. Indiferent că această etapă se va realiza prin instanță sau în fața notarului, ea constituie cercetarea și identificarea drepturilor și a obligațiilor ce se găseau în patrimoniul defunctului la momentul decesului, astfel cum acestea reies din actele doveditoare precum sunt contractele de vânzare cumpărare a bunurilor mobile sau imobile, certificate de atestare fiscală a construcțiilor, contracte de împrumut, de credit, de schimb, de donație, titluri de proprietate prin care s-a reconstituit în patrimoniul defunctului dreptul de proprietate pe numele său, extrase de cont, dovezi ale drepturilor de autor și alte asemenea.

Acte necesare succesiune

Actul principal de care este nevoie pentru realizarea succesiunii este certificatul de deces sau, după caz, hotărârea judecătorească declarativă de moarte. Mai apoi, moștenitorii vor trebui să prezinte actele de stare civilă în dovedirea relației de rudenie sau de căsătorie cu defunctul și implicit, a calității lor de moștenitori ai acestuia, precum și documentele din care rezultă bunurile și obligațiile ce constituie masa succesorală, în concret, contracte de vânzare-cumpărare, eventuale contracte de credit, de donație, extrase de cont, precum și orice alt act care atestă existența în patrimoniul succesoral a oricăror drepturi și obligații.

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea? Termen succesiune

Legea nu impune un termen în care succesiunea trebuie să fie realizată, aceasta putând la fel de bine să nu fie dezbătută niciodată, dacă nu există un interes. Cu toate acestea, dacă interesul există, este recomandat să se procedeze la dezbaterea ei cât mai curând în raport de data decesului pentru a evita consecințe precum sunt devalorificarea bunurilor din masa succesorală ca urmare a schimbării circumstanțelor economice, adăugarea impozitului de 1% pentru transferul de proprietate în cadrul procedurilor succesorale demarate după trecerea a doi ani de la data decesului sau imposibilitatea moștenitorilor de a se folosi, a administra, sau a dispune de bunurile din moștenire. Astfel, pentru a răspunde la întrebarea ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea, nu există o consecință directă, ci mai degrabă consecințe indirecte enumerate mai sus.

Întrebări frecvente despre succesiune

Cât costă o succesiune?

Costurile antrenate de procedura succesorală depind de complexitatea situației concrete, precum și de modalitatea aleasă de dezbatere, dar întotdeauna acestea vor fi proporționale cu valoarea bunurilor succesorale.

Astfel, o dezbatere a succesiunii la notar va implica onorariul notarial, calculat în raport cu valoarea bunurilor ce constituie masa succesorală. Dacă succesiunea se dezbate cu depășirea termenului de 2 ani de la data decesului, pe lângă onorariu, moștenitorii vor datora și un impozit către stat, calculat la 1% din valoarea masei succesorale.

În schimb, în eventualitatea în care succesiunea va fi dezbătută prin instanță, costurile suportate de moștenitori se vor calcula diferit și vor fi de regulă mai ridicate decât în ipoteza anterioară, 3% sau 5%, dar cel mai adesea 5%, din valoarea masei partajabile, în funcție de tipul cererilor cu care este investită instanța.

După câți ani pierzi dreptul de moștenitor?

De principiu, dreptul la moștenire se pierde prin renunțarea la acesta, care trebuie să fie expresă, printr-o declarație realizată de moștenitor. Totuși, art. 1.103 Cod civil prevede că dreptul de opțiune succesorală se pierde la expirarea termenului de 1 an de la data deschiderii succesiunii de moștenitorul care în această perioadă nu acceptă moștenirea în mod expres sau prin acte de acceptare tacită, fiind instituită astfel față de el o prezumție de renunțare.

Este important de cunoscut faptul că există și situații aparte, în care termenul de 1 an nu curge de la data decesului, ci:

• de la data nașterii celui chemat la moștenire, atunci când aceasta este ulterioară decesului;
• de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în baza unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, în condițiile în care succesibilul nu a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
• de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
• de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

Dacă există testament se mai face succesiune?

Procedura succesorală este obligatorie de urmat și în situația în care defunctul a întocmit un testament valabil. Art. 955 alin. (1) Cod civil prevede faptul că ,,Patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament”.

Practic, schimbarea produsă de testament se situează pe tărâmul regulilor aplicabile în cadrul procedurii succesorale, urmând ca regulile privind devoluțiunea legală să fie aplicate numai în mod subsidiar, sau în completarea dispozițiilor din cuprinsul testamentului.

Este de reținut, așadar, faptul că moștenitorii care doresc să accepte moștenirea și să se bucure efectiv de drepturile dobândite prin această modalitate vor fi nevoiți să deschidă și să parcurgă una dintre procedurile succesorale pe care legea le pune la dispoziție. Un testament solid însă, va impacta procedura succesorală în sensul în care aceasta va fi mai facilă, scăzând șansele să existe neînțelegeri între moștenitori atât timp cât defunctul a trasat o modalitate eficientă de gestionare a bunurilor sale după deces.

Cât durează o succesiune?

Este dificil de anticipat cât va dura o succesiune, acest aspect depinzând, în primul rând, de procedura succesorală către care optează moștenitorii. La notar, o succesiune poate dura între câteva săptămâni la câteva luni. În schimb, un litigiu succesoral se poate întinde la câțiva ani.

În ambele situații, durata este influențată de numărul moștenitorilor, complexitatea relațiilor familiale, numărul activelor și a pasivelor din masa succesorală, precum și de proactivitatea moștenitorilor și modul în care aceștia cooperează, între ei, dar deopotrivă și cu notarul sau instanța de judecată, pasivitatea acestora putând să tergiverseze procedura.

Cât durează eliberarea certificatului de moștenitor?

Eliberarea certificatului de moștenitor reprezintă finalul procedurii de dezbatere succesorală în fața notarului public. Odată cu demararea procedurii succesorale, intervalul de timp necesar până la eliberarea certificatului variază în funcție de numărul moștenitorilor, bunurile din masa succesorală și celeritatea cu care se obțin documentele solicitate de către notar. În concret, moștenitorii vor putea obține un astfel de certificat imediat după finalizarea procedurii succesorale, la câteva săptămâni sau la câteva luni de la deschiderea acesteia.

Actul de moștenitor se poate ataca?

Potrivit art. 1.133 alin. (1) Cod civil, Certificatul de moștenitor, adică actul eliberat de notarul public drept consecință a parcurgerii procedurii succesorale, este actul care face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota cuvenită.

Există diverse motive pentru care un astfel de certificat poate fi atacat în instanță de către persoanele care justifică un interes în lipsirea sa de efecte. Printre acestea se pot număra și:

• Existența unui testament valid de care nu s-a ținut cont odată cu realizarea procedurii succesorale;
• Existența altor persoane care au drepturi asupra moștenirii și care au fost nesocotite;
• Documentul nu respectă cerințele legale privind procedura de întocmire sau de autentificare.

Actul de moștenitor va putea fi atacat oricând atunci când vizează constatarea calității de moștenitor, stabilirea masei succesorale și a drepturilor fiecărui moștenitor.

Moștenirea se împarte la divorț?

Art. 340 Cod civil instituie regula potrivit căreia nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație. În alte cuvinte, bunurile dobândite de către unul dintre soți cu titlu de moștenire, indiferent de felul acesteia, nu vor face parte din masa bunurilor de împărțit cu ocazia partajului dintre foștii soți. O excepție prevăzută de același text de lege citat în rândurile anterioare este reprezentată de bunurile transmise prin legat, atunci când dispunătorul prevede expres că ele sunt lăsate ambilor soți. Acestea din urmă se vor include în masa partajabilă.

Este necesar cadastru la succesiune?

Transmisiunea succesorală are adesea ca obiect drepturi reale asupra imobilelor, acestea reprezentând și interesul central pentru moștenitori din prisma valorii economice, de obicei ridicate în raport cu celelalte componente ale masei succesorale, pe care le pot avea terenurile sau construcțiile. Aici se ridică și problema cadastrării și intabulării lor.

Din prisma posibilității includerii în masa succesorală a unor drepturi reale asupra imobilelor neînscrise în cartea funciară, aceasta este posibilă în măsura în care se poate dovedi pe altă cale existența dreptului respectiv în patrimoniul defunctului.

Dintr-o altă perspectivă, art. 887 alin. (1) Cod civil prevede, ca excepție de la regula potrivit căreia dreptul de proprietate, sau dezmembrămintele acestui drept, asupra bunurilor imobile se dobândesc doar ulterior înscrierii în cartea funciară, faptul că ,,drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire (…)”.

Totuși, pentru ca moștenitorii să poată dispune de dreptul de proprietate astfel dobândit prin vânzare, donație sau alte operațiuni și totodată pentru ca acest drept să fie opozabil altor persoane, va fi necesară și parcurgerea procedurilor pentru intabularea dreptului.

 

În procesul complex al succesiunii, multe persoane se întreabă dacă este posibil să se avanseze în procedurile legale chiar și atunci când unii dintre moștenitori lipsesc sau nu sunt de acord. Este o întrebare validă, care aduce în prim-plan nu doar aspecte juridice, dar și dileme personale și familiale. Pentru a vă oferi o perspectivă mai amplă asupra acestei situații, vă invităm să consultați articolul nostru detaliat, „Se Poate Face Succesiunea Fără Toți Moștenitorii?”.