Contestația la executare – Sfatul avocatului
Art 712 Cod Procedură civilă
Din economia dispozițiilor art 712 Cod Procedură Civilă putem observa care este obiectul contestației la executare.
Astfel, în conformitate cu primul alineat al art 712 Cod Procedură Civilă împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestație la executare de către cei interesaţi sau vătămați prin executare.
De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art 443 Cod Procedură Civilă, respectiv cea de lămurire, îndreptare și completare a hotărârii, se poate face contestație la executare și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
În fine, așa cum reiese din alineatul ultim al art 712 Cod Procedură Civilă, în cadrul judecării contestației la executare, poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmășie.
Așadar, obiectul contestației la executare poate consta în:
▪ refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită ori de a îndeplini un act de executare, în condițiile legii;
▪ lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu;
▪ executarea silită însăși, încheierile date de executorul judecătoresc, încheierea prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite precum şi orice act de executare.
Art 715 Cod Procedură civilă
Dispozițiile art 715 Cod Procedură Civilă reglementează cu titlu general termenul în care poate fi introdusă contestația la executare.
Potrivit alin. (1) art 715 Cod Procedură Civilă, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, contestația la executare silită propriu-zisă poate fi formulată în cel mult 15 zile, termen care se calculează diferit în funcție de anumite momente. Astfel, termenul de 15 zile poate să curgă:
▪ de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;
▪ din momentul în care cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi;
▪ de la data la care debitorul contestator al executării însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare.
Referitor la contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, potrivit dispozițiilor alin. (2) art 715 Cod Procedură Civilă, în cazurile în care nu sunt definitive, contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la comunicarea acestora.
Contestația la executare privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face, conform alin. (3) al art 715 Cod Procedură Civilă oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Cu privire la contestația prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, alin. (4) al art 715 Cod Procedură Civilă prevede că: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării silite a bunului.”
Dar chiar dacă aceasta nu este introdusă în termenul prevăzut, terțul poate obține realizarea dreptului pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii, lucru permis de alin. (5) al art 715 Cod Procedură Civilă care prevede că: „neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terţii adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.”
Termen contestație la executare
În acest context, este important de menționat faptul că toate termenele de exercitare a contestației la executare menționate sunt termene procedurale, imperative, de decădere, fiind supuse sub aspectul calculului, a curgerii și a condițiilor de repunere în termen, regimului juridic prevăzut de art. 180 și urm. Cod Procedură Civilă.
Referitor la sancțiunea decăderii, conform alin. (1) art 185 Cod Procedură Civilă: „când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.”
Cu alte cuvinte, în cazul în care o contestație la executare nu este formulată în termenul de 15 zile prevăzut de lege, persoanele îndreptățite la aceasta nu vor mai putea să o facă, fiind decăzuți din acest drept.
Motive contestație la executare
Art 713 alin. (1) face referire la motivele care pot fi invocate pe calea contestației la executare. Astfel, potrivit acestuia, în contextul în care temeiul executării silite este o hotărâre judecătorească sau arbitrală, debitorul nu poate invoca prin intermediul contestației la executare motive de fapt sau de drept care puteau fi opuse în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac.
Dar, dacă executarea silită se face în baza unui alt titlu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului pretins, dar numai în condițiile în care legea nu prevede referitor la acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.
Un alt aspect de menționat este faptul că, potrivit art. 713 alin (3) teza întâi, „nu se poate face o nouă contestaţie de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii.” Însă, această prevedere nu exclude dreptul contestatorului de a-și modifica cererea iniţială prin adăugarea de motive noi de contestație dacă, în privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.
Cât costă taxa de timbru pentru contestație la executare?
Răspunsul la această întrebare este dat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 care reglementează printre altele, taxa judiciară de timbru aferentă contestației la executare.
Potrivit acesteia, în cazul contestației la executarea silită, taxa de timbru se calculează diferit în funcție de caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al dreptului creditorului urmăritor. Astfel, conform art. 10 alin. (2) din ordonanță: „În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.”
În cazul în care, prin contestația la executare se invocă, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului, taxa judiciară de timbru va fi stabilită, potrivit art. 3 alin. (1) din OUG 80/2013, astfel:
▪ până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
▪ între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
▪ între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
▪ între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
▪ între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
▪ peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.
Important de subliniat în acest caz sunt și aspectele privitoare la restituirea taxei judiciare de timbru. Referitor la această chestiune, potrivit reglementării în discuție, taxa judiciară de timbru aferentă contestației la executare se restituie după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea contestatorului în cazul admiterii contestației printr-o hotărâre rămasă definitivă.
Dreptul de a cere restituirea taxei de timbru poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii acestui drept.
Contestație la executare clauze abuzive inadmisibilitate
Problematica invocării clauzelor abuzive prin intermediul contestației la executare apare în cazul contractelor încheiate între consumatori și profesioniști. Chestiunea care se pune în discuție în acest caz, este aceea de a vedea dacă consumatorii pot sau nu să invoce prin contestația la executare existența unor clauze abuzive existente în contractul care constituie titlu executoriu. În conformitate cu art. 4 alin. (1) Legea nr.193/2000: „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.”
La nivel național, această chestiune este reglementată de alin. (2) art 713 Cod Procedură Civilă privind condițiile de admisibilitate ale contestației la executare. Din prevederile menționate, observăm că în cazul în care executarea se efectuează în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, prin contestația la executare se pot invoca motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dar numai dacă legea nu prevede in legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Astfel, luând în considerare aceste dispoziții, putem concluziona că potrivit dreptului național, invocarea caracterului abuziv al unor clauze cuprinse în titlul executoriu prin intermediul contestației la executare este inadmisibilă, atât timp cât există posibilitatea formulării pe cale separată a unei acțiuni de drept comun în constatarea existenței unor astfel de clauze.
Contestație la executare rămasă fără obiect
Contestația la executare rămâne fără obiect în contextul în care titlul executoriu este desființat. Conform art. 643 Cod Procedură Civilă: „Dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel. În acest caz, sunt aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării.” Astfel, atunci când titlul executoriu nu mai există, nu mai poate fi vorba nici de eventuale motive de contestație în legătură cu acesta.
De asemenea, un alt caz în care contestația la executare rămâne fără obiect este acela în care după formularea contestației, creditorul renunță la cererea de executare silită. În acest caz, dosarul fiind închis la cererea creditorului.
Art 719 Cod Procedură civilă
Reglementarea cuprinsă în art 719 Cod Procedură Civilă face referire la suspendarea executării silite în cazul exercitării contestației la executare. Astfel, conform alin. (1), instanța competentă poate suspenda executarea la cererea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită. Suspendarea poate fi solicitată fie odată cu contestația la executare, fie pe calea unei cereri separate.
Ca regulă, pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune care se calculează diferit în funcție de natura patrimonială sau nepatrimonială a obiectului contestației.
Astfel, conform alin. (2) și (3) art 719 Cod Procedură Civilă: „Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, după cum urmează:
- a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
- b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;
- c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;
- d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.
(3) Dacă obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani, cauţiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”
Cu toate acestea, în cazurile în care hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu sau înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță, respectiv atunci când debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată, suspendarea este obligatorie și cauțiunea nu mai este necesară.
Dacă discutăm despre urmărirea unor bunuri supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, suspendarea va opera numai cu privire la distribuirea preţului obţinut din valorificarea acestor bunuri.
Potrivit alin. (6) art 719 Cod Procedură Civilă, „asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.”
Prin excepție de la regula mai sus menționată, alin. (7) ) art 719 Cod Procedură Civilă prevede posibilitatea suspendării provizorii a executării până la soluționarea cererii de suspendare, prin încheiere și fără citarea părților, dacă există urgență și cauțiunea a fost plătită, în cazurile în care legea o impune. În acest caz, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac, iar cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Încheierea prin care se dispune suspendarea executării silite se comunică din oficiu şi de îndată executorului judecătoresc.
Restituire cauțiune contestație la executare
Referitor la cauțiunea depusă în contextul contestației la executare, ca regulă aceasta se restituie, la cerere în cazul admiterii contestației, în conformitate cu art. 1064 alin. (1) Cod Procedură Civilă care prevede următoarele: „cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.”
Cu toate acestea, potrivit 720 alin. (6), în cazul în care contestația a fost respinsă, cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată. În acest caz, aceasta va servi la acoperirea creanțelor constând în:
▪ despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării;
▪ amenda judiciară pentru exercitarea cu rea-credinţă a contestației;
▪ creanțe stabilite prin titlul executoriu.
Avocații noștri specializați în executare silită îți pot oferi îndrumare și te pot reprezenta într-un astfel de proces. Contactează-ne acum!
