Suspendarea executării silite și cum te poate ajuta un avocat

Ce presupune suspendarea executării silite?

Suspendarea executării silite este definită ca fiind un incident procedural, cu caracter excepțional, prin care se temporizează procedura execuțională pentru o anumită perioadă de timp, fie sub forma împiedicării demarării ei, fie sub forma opririi acesteia. Astfel, suspendarea executării silite presupune, ca regulă, oprirea activității executorului judecătoresc, dar, există situații în care ea poate fi dispusă chiar și înainte de începerea executării silite, caz în care are ca efect amânarea declanșării acesteia.

Din punct de vedere legal, instituția suspendării executării silite este reglementată în mod expres prin dispozițiile art. 701 C.proc.civ. În conformitate cu dispozițiile legale antemenționate, executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţă. De asemenea, executarea poate fi suspendată şi la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc.

Suspendarea provizorie a executării silite în Noul Cod de procedura civilă

Noțiunea de suspendare provizorie a executării silite este reglementată de dispozițiile legale care fac referire la suspendarea în cadrul contestației la executare. Această instituție se bucură de o reglementare expresă în Noul Cod de procedură civilă.

Astfel, suspendarea provizorie a executării silite este reglementată de dispozițiile art. 719 alin Cod de procedură civilă, care reglementează atât suspendarea executării silite acordată de instanță în contextul contestației la executare, cât și suspendarea provizorie a acesteia. În conformitate cu aceste prevederi legale, referitor la primul caz, respectiv cel al suspendării în cadrul contestației la executare, instanța legal competentă poate dispune suspendarea executării silite până la soluționarea contestației sau a unei alte cereri privind executarea silită.

Suspendarea se poate solicita fie odată cu contestația la executare, fie pe calea unei cereri separate. Dar, indiferent de modalitatea în care este formulată, cererea de suspendare este supusă taxei judiciare de timbru în valoare de 50 de lei, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Pe lângă cererea persoanei interesate și motivele temeinice, pentru a se dispune suspendarea executării silite, mai trebuie îndeplinită o condiție sine qua non a acestei proceduri, respectiv, plata în prealabil a unei cauțiuni de către cel care formulează o astfel de solicitare. Această cauțiune se calculează la valoarea obiectului contestației.

În contextul în care, obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea datorată de către solicitant va fi de 1.000 de lei, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.

Deși, ca regulă, acest tip de suspendare reprezintă o facultate a instanței, rămânând la latitudinea acesteia dacă admite sau nu cererea, există și situații în care suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară. Astfel, conform art. 719 alin. (4) C. proc. civ, ne aflăm într-un atare caz, atunci când hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu sau înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță, respectiv atunci când debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.

În contextul în care este vorba despre urmărirea unor bunuri supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, suspendarea va opera numai cu privire la distribuirea preţului obţinut din valorificarea acestor din urmă bunuri.

Din perspectiva modalității de soluționare a cererii de suspendare a executării silite, potrivit dispozițiilor alin. (6) art 719 Cod Procedură Civilă, „asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.”

Suspendarea provizorie a executării silite este reglementată de dispozițiile alin. (7) ale art. 719 C.proc.civ, conform cărora: „Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare.” Astfel, observăm că și în acest caz, dispunerea suspendării executării silite de către instanța de judecată este condiționată de îndeplinirea anumitor exigențe. O condiție prealabilă înregistrării unei cereri de suspendare provizorie a executării silite este reprezentată, în primul rând de existența pe rolul instanței a unei contestații la executare împotriva executării silite însăși și/sau a titlului executoriu pe care aceasta se întemeiază, însoțită de o cerere de suspendare a executării silite până la soluționarea dosarului de contestație la executare.

De asemenea, și în acest caz trebuie efectuată plata prealabilă a cauțiunii. În plus, în această situație, instanța trebuie să verifice dacă există urgență, respectiv dacă continuarea executării silite este de natură să producă debitorului un prejudiciu iminent și care nu poate fi reparat.

Încheierea prin care instanța dispune suspendarea executării silite, indiferent dacă este vorba despre suspendarea acordată de instanță în contextul executării silite, respectiv dacă este vorba despre suspendarea provizorie, se comunică din oficiu și de îndată executorului judecătoresc.

Suspendare executare silită – motive temeinice

Astfel cum rezultă din chiar dispozițiile primului alineat al art. 719 C.proc.civ, suspendarea executării silite poate fi dispusă de către instanța de judecată, numai dacă la baza unei astfel de cereri se găsesc motive temeinice. Astfel, cu excepția alin. (4) al articolului anterior menționat, legea nu indică în mod expres motivele pe care se poate întemeia o cerere de suspendare a executării silite, prevăzându-se însă că o astfel de cerere poate fi admisă numai în situația în care este justificată de motive temeinice. În orice caz, motivele pe care se întemeiază o cerere de suspendarea a executării silite, trebuie să se prezinte ca fiind justificate, și nu unele derizorii, invocate exclusiv în scopul tergiversării procedurii de executare silită.

Având în vedere faptul că aceste motive nu sunt enumerate exhaustiv de către legiuitor, cât și faptul că măsura suspendării executării silite până la soluționarea contestației la executare este și trebuie să rămână o măsură excepțională, revine judecătorului sesizat cu o astfel de cerere să analizeze și să stabilească pentru fiecare caz în parte, dacă motivele invocate în susținerea cererii de către solicitant sunt sau nu temeinice.

Efectele suspendării executării silite

În ceea ce privește efectele suspendării executării silite, acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 701 alin. (3)-(5) C. proc. civ. Astfel, în conformitate cu prevederile legale antemenționate, pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum și măsurile de executare dispuse de instanţa de executare sau de către executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor şi conturilor bancare, rămân în fiinţă, cu excepția cazului în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel.

Însă, în ceea ce privește actele de executare silită efectuate în ziua soluţionării cererii având ca obiect suspendarea, fie şi provizorie, a executării silite sunt desfiinţate de drept prin însăși efectul admiterii cererii de suspendare şi a contestaţiei la executare.

După încetarea suspendării executării silite, executorul, la cererea părţii interesate, va dispune continuarea executării, dar numai în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăşi nu au fost desfiinţate de instanţa de judecată ori dacă acestea nu au încetat prin efectul legii.

Menționăm că, prevederile art. 701 alin. (3)-(5) C. proc. civ privind efectele suspendării executării silite sunt incidente indiferent de cadrul în care această măsură a fost dispusă de instanța judecătorească.

Din perspectiva întinderii în timp a efectelor suspendării, acestea se produc atât în cazul suspendării până la soluționarea contestației la executare, cât și în cazul suspendării provizorii, de la data pronunțării încheierii instanței, având în vedere faptul că aceasta este executorie, în conformitate cu  dispozițiile art. 651 alin. (4) C. proc. civ. care prevede că: „instanța de executare se pronunță prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.”

Cauțiune pentru suspendarea executării silite

Astfel cum am antamat într-un paragraf anterior, în conformitate cu dispozițiile legale incidente, pentru ca instanța să dispună suspendarea executării silite în cadrul contestației la executare, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune. Această condiție este reglementată de art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste din urmă prevederi legale, din perspectiva cuantumului cauțiunii datorate, acesta se stabilește în funcție de cum obiectul contestației este sau nu evaluabil în bani. Astfel, în primul caz, cauțiunea va fi calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:

• de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
• de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;
• de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;
• de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.

În situația în care obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 de lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Din dispozițiile legale, anterior menționate, rezultă că plata prealabilă a cauțiunii este obligatorie pentru a se dispune suspendarea executării silite. Astfel, dacă nu se face dovada depunerii prealabile a cauțiunii aferente, instanța nu poate dispune suspendarea executării silite.

În cazul suspendării provizorii a executării silite, cauțiunea depusă pentru admiterea cererii de suspendare provizorie a executării silite, rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță dacă este cazul.

Cauțiunea nu este însă obligatorie în contextul în care hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu, respectiv atunci când înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță și nici în cazul în care debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.

Unde se depune cauțiunea pentru suspendarea executării silite?

Aspectele referitoare la cauțiunea judiciară, sunt reglementate în mod expres prin dispozițiile art. 1057 și următoarele din Codul de procedură civilă. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1057 alin. (1) C. proc. civ. : „când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank-S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.”

Astfel, pentru a se putea dispune suspendarea executării silite, reglementată de art. 719 C. proc. civ., cel care o solicită trebuie să depună în prealabil o cauțiune, la dispoziția instanței sau a executorului judecătoresc, după caz, la una dintre următoarele instituții:

• Trezoreria Statului
• CEC Bank-S.A.
• orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni.

Cauțiunea se depune, de regulă, în numerar, însă la cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea căreia se depune își dă în mod expres acordul, cauțiunea poate consta și în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. Cu toate acestea, acordul părții în favoarea căreia se constituie cauțiunea nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unitățile administrativ teritoriale. În acest caz, valoarea instrumentelor financiare este aceea arătată în cuprinsul lor.

Dacă vă confruntați cu o procedură de executare silită și doriți să înțelegeți opțiunile dumneavoastră legale, nu ezitați să ne contactați. Sunați acum sau completați formularul nostru de contact pentru a programa o întâlnire cu unul dintre avocații specializați în executări silite de la Blaj Law.