Legea 31/1990 – Legea societăților comerciale

Legea 31/1990

Legea 31/1990 reprezintă dreptul comun care reglementează raporturile comerciale dintre societăți. Conform art. 1 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990: „În vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.” Totodată, există și norme derogatorii referitoare la domenii conexe, cuprinse în legi speciale, cum ar fi O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului care reglementează activitatea bancară.

Analizând activitățile tipice ale societăților comerciale putem deduce că pentru buna desfășurare a acestora, trebuie respectate și normele care reglementează alte ramuri de drept. Societățile comerciale au în general personal salarizat care își exercită activitatea profesională în baza încheierii unui contract individual de muncă, de aceea, vor fi incidente și dispozițiile Codului Muncii. În plus, legea fiscală prezintă o deosebită importanță în orice activitate de comerț, fiind aplicabil Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală.

Legea Societăților nr. 31/1990 se completează și cu dispozițiile Codului Civil care reglementează aspecte precum: înființarea persoanei juridice, nulitatea persoanei juridice, capacitatea civilă a persoanei juridice (capacitatea de folosință, capacitatea de exercițiu și funcționarea persoanei juridice), încetarea persoanei juridice și alte asemenea.

Tipuri de societăți

Conform art. 2 din Legea 31/1990: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, societăţile cu personalitate juridică se constituie în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată.” În cele ce urmează vom realiza o prezentare succintă a fiecărui tip de societate:

S.N.C. – Societatea în nume colectiv 

Societatea în nume colectiv este specifică activităților comerciale de mică dimensiune și se înființează în baza contractului de societate care trebuie încheiat în formă autentică. Asociații pot fi persoane fizice sau juridice, fiind aplicabil caracterul intuitu personae, de aceea calitatea de asociat poate fi cesionată doar dacă  contractul de societate permite efectuarea acestei operațiuni.

Asociații din societatea în nume colectiv răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale, acest timp de răspundere având caracter subsidiar. Creditorii trebuie să se îndrepte mai întâi împotriva societății, iar dacă aceasta nu achită creanțele în termen de 15 zile de la data punerii în întârziere, aceștia au posibilitatea de a acționa asociații. 

S.C.S. – Societate în comandită simplă

Societatea în comandită simplă se constituie pe de-o parte din comanditați, care la fel ca și asociații dintr-o societate în nume colectiv, vor răspunde nelimitat și solidar, iar pe de alta, din comanditari care vor răspunde numai până la concurența aportului lor. Această formă de societate necesită cel puțin un asociat comanditat și unul comanditar, fără a exista, în rest, limitări legale cu privire la numărul minim necesar de asociați.

Și această formă societară este una intuitu personae, care are la bază încrederea reciprocă a asociaților, lucru firesc, având în vedere modalitatea de răspundere a asociaților cu privire la obligațiile societății. O altă particularitate a acestui tip de societate constă în posibilitatea de a desemna în calitatea de administrator doar a unui asociat comanditat.

S.A. – Societate pe acțiuni 

În cadrul societăților pe acțiuni sunt nesemnificative calitățile personale ale acționarilor, fiind relevantă doar potența financiară a acestora, deoarece această formă de societate se regăsește în cazul activităților comerciale de mare amploare. Aportul acționarilor nu este în mod necesar unul bănesc, ci aceștia pot contribui cu aport în natură sau în creanțe, iar în schimb, vor primi acțiuni.  Acțiunile, ca titluri reprezentative, desemnează contribuția unei persoane în societate și îi oferă acesteia calitatea de acționar și o fracțiune din capitalul social. 

Societatea pe acțiuni are la bază actul constitutiv al societății, e constituită din minim doi acționari care trebuie, în cazul aportului în numerar, să verse cel puțin 30% din capitalul subscris, în cuantum minim 90.000 de lei. Legea nu instituie o limită maximă cu privire la numărul de acționari. 

Pe plan intern, societatea pe acțiuni funcționează în baza a două sisteme, cel unitar și cel dualist. Sistemul unitar presupune că administrarea societății este realizată pe un singur plan, de către consiliul de administrație care poate delega sarcina de conducere directorului societății. Practic, consiliul de administrație are rol de administrare și de control a societății , devenind organ de supraveghere când funcția de conducere este delegată directorilor.

Pe de altă parte, în sistemul dualist, administrarea societății se realizează pe două planuri, mai exact directoratul administrează și conduce societatea, iar consiliul de supraveghere controlează și supraveghează activitatea directoratului.

S.C.A. Societate în comandită pe acțiuni 

Asemănător societății pe acțiuni, acest tip de societate funcționează în baza acelorași reguli generale, specificul fiind reprezentat de necesitatea existenței în societate a unui comanditat și comanditar, putând avea calitatea de administrator doar un acționar comanditat.

S.R.L. Societate cu răspundere limitată 

Societatea cu răspundere limitată este cea mai întâlnită formă de organizare a societăților. Spre deosebire de societatea pe acțiuni, societatea cu răspundere limitată poate să aibă doar un singur asociat, legea limitând însă numărul asociaților la 50.

Deciziile în societățile cu răspundere limitată sunt luate de Adunarea Generală, prin întrunirea unei majorități duble de voturi, respectiv a majorității asociaților și a părților sociale, asociații putând să înlăture această cerință prin intermediul actului constitutiv.

Înființare firmă

Înființarea oricărei forme de societate are la bază întocmirea unei documentații obligatorii, lista actelor necesare fiind pusă la dispoziția persoanelor în mod public, de către Oficiul Național al Registrului Comerțului. În acest sens, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului :„ONRC pune la dispoziţia solicitanţilor pe pagina sa de internet şi pe portalul de servicii online, pentru formele de societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulare-tip de acte constitutive ce se utilizează în procedura de constituire online.” Trebuie avut în vedere că lipsa unui element obligatoriu al cererii de înregistrare sau a unuia dintre înscrisurile obligatorii în susţinerea acestora conduce la respingerea cererii de înregistrare. 

Act constitutiv

Actul constitutiv, ca act juridic, cuprinde voința de societară în vederea înființării societății, prin care se stabilesc totodată regulile esențiale în baza cărora va funcționa societatea. În cuprinsul art. 8 și art. 9 din Legea 31/1990, regăsim elementele indispensabile pe care un act constitutiv trebuie să le conțină, mai exact:

Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde:

1. a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită simplă se vor arăta asociaţii comanditari, asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;
2. b) forma, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
3. c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
4. d) capitalul social subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării, precum şi data la care se va vărsa integral capitalul social subscris. La societățile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părților sociale, precum şi numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
5. e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
6. f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
7. g) sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
8. h) durata societăţii;
9. i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde:

1. a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită pe acţiuni se vor arăta asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;
2. b) forma, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
3. c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
4. d) capitalul social subscris şi cel vărsat. La constituire, capitalul social subscris, vărsat de fiecare acţionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;
5. e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natură în societate, modul de evaluare şi numărul acţiunilor acordate pentru acestea;
6. f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător. Dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, se vor arăta numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
7. g) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea administratorilor, persoane juridice; garanţia pe care administratorii sunt obligaţi să o depună, puterile ce li se conferă şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat; drepturile speciale de reprezentare şi de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societăţile în comandită pe acţiuni se vor indica comanditaţii care reprezintă şi administrează societatea;
8. h) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea cenzorilor, persoane juridice;
9. i) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către organele statutare, controlul acesteia de către acţionari, precum şi documentele la care aceştia vor putea să aibă acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul;
10. j) durata societăţii;
11. k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
12. l) sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
13. m) avantajele rezervate fondatorilor;
14. n) acţiunile comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
15. o) operaţiunile încheiate de asociaţi în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le preia, precum şi sumele ce trebuie plătite pentru acele operaţiuni;
16. p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

Cine eliberează actul constitutiv?

Actul constitutiv este întocmit de către asociați/acționari, urmând ca acesta să fie depus la Registrul Comerțului la momentul înmatriculării societății. Oficiul Registrului Comerțului pune la dispoziția persoanelor modele orientative ale actelor constitutive aferente fiecărei forme de organizare a unei societăți.

Persoanele care activează în mediul de afaceri trebuie să ia toate măsurile necesare la întocmirea actului constitutiv al societății, pentru a limita efectele negative viitoare pe care acesta poate să le producă, mai exact, prin inserarea unor clauze clare menite să arate în mod neîndoielnic voința societară. În contextul legislativ actual, se pot observa anumite lipsuri ale Legii 31/1990, de aceea un act constitutiv bine întocmit poate salva comercianții din situațiile neplăcute care pot surveni în cursul activității societății.

Modificare act constitutiv

Nu cu mult timp în urmă, modificarea actului constitutiv impunea acordul unanim al tuturor asociaților precum statua art. 192 alin. (2) din Legea 31/1990, prevedere legală abrogată prin Legea 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului.  În acest sens, în prezent, modificarea actului constitutiv se va putea realiza în baza votului majorității absolute a asociaților și a părților sociale.

Această cerință legală a creat probleme majore în rândul societăților cu răspundere limitată, prin crearea unui blocaj societar chiar și în lipsa unui vot din partea unui asociat minoritar. Apreciem că schimbarea legislativă a condus la restabilirea echilibrului real în raporturile dintre membrii societății.

Dizolvarea și fuziunea societăților comerciale conform Legii 31/1990

Fuziunea reprezintă o modalitate de reorganizare a persoanelor juridice, alături de divizare și transformare. În practică, fuziunea apare în cazul societăților care doresc să se dezvolte din punct de vedere economic, pentru a face față concurenței din sectorul de comerț în care își exercită activitatea.  În esență,  fuziunea se realizează prin absorbția unei persoane juridice de către o alta sau prin contopirea mai multor persoane juridice prin care ia naștere o persoană juridică nouă. 

Conform art. 238 alin. (1) din Legea 31/1990: ”Fuziunea este operațiunea prin care:

1. a) una sau mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăți în schimbul repartizării către acționarii societății sau societăților absorbite de acțiuni la societatea absorbantă și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate; sau
2. b) mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăți pe care o constituie, în schimbul repartizării către acționarii lor de acțiuni la societatea nou-constituită și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate.”

În funcție de modalitatea în care se realizează,  fuziunea produce efecte distincte. Când fuziunea se realizează prin absorbție, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite se transferă în integralitate în patrimoniul persoanei juridice absorbante. În cazul contopirii, drepturile și obligațiile societății se transferă în patrimoniul persoanei juridice noi care a luat naștere în urma procesului de fuziune.

Drept urmare, societățile trebuie să analizeze situația concretă a activelor și pasivelor societății care urmează să fie absorbită sau contopită, pentru a-și maximiza șansele de a atinge scopul urmărit prin efectuarea acestui procedeu de reorganizare.

Lichidare firmă 

În conformitate cu art. 233 alin. (1) din Legea 31/1990:„Dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori dizolvării totale a societăților sau în alte cazuri prevăzute de lege.”

Astfel, lichidarea este o etapă specifică procesului de desființare a unei firme. Lichidarea înglobează o serie de operațiuni, posterioare procesului de dizolvare, care sunt menite să valorifice bunurile societății în vederea plății creditorilor și distribuirii activului net rămas între asociați.

Prin procedura de dizolvare și lichidare voluntară, lichidarea patrimoniului societății se realizează în modalitatea stabilită de către asociați. În celelalte cazuri, se va numi un lichidator judiciar de care va organiza operațiunile de lichidare, în conformitate cu art. 253 din Legea 31/1990:„ Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanții permanenți – persoane fizice ale societății lichidatoare – trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii.”

 

Contactează acum un avocat din Cluj!