Renunțarea la urmărirea penală

Ce se înțelege prin renunțarea la urmărirea penală?

Renunțarea la urmărirea penală, reglementată de art 318 Cod Procedură Penală, prevede o moderare a principiului fundamental al procesului penal, anume obligativitatea punerii în mișcare și exercitării acțiunii penale. Renunțarea la urmărirea penală are scopul de a eficientiza resursele disponibile pentru combaterea infracționalității, plecând de la premisa că aceste resurse nu pot asigura tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor care au săvârșit infracțiuni.

Renunțarea la urmărirea penală reprezintă transpunerea principiului oportunității, un principiu deopotrivă important în cadrul procesului penal.

Pus în practică, acest principiu oferă posibilitatea procurorului, conform art. 7 alin. (2) Cod Procedură Penală, de a dispunde renunțarea la urmărirea penală atunci când, pe baza unor elemente concrete ale cauzei, crede de cuviință că nu există un interes public pentru cercetarea comiterii unei infracțiuni și tragerea la răspundere penală a făptuitorului. Criteriile care stau la baza interesului public trebuie verificate prin intermediul probelor care se află la dosarul cauzei referitoare la existența faptei și împrejurările de săvârșire a acesteia, precum și la persoana care a comis fapta.

Există anumite condiții ce trebuie îndeplinite în mod obligatoriu:

1. O condiție de pericol abstract al infracțiunii. Potrivit acestei condiții, procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală numai în situația în care legea prevede pentru respectiva infracțiune pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani (alin. (1)  art. 318 Cod procedură penală). Mai mult, legiuitorul prevede și faptul că nu se poate dispune renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunile care au avut ca urmare moartea victimei.
2. Condiția interesului public sau al oportunității legate de obiectul urmăririi penale. Criteriile obiective de oportunitate în raport de care se analizează interesul public sunt:
   • Conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei
   • Modul și mijloacele de săvârșire a faptei
   • Scopul urmărit
   • Urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii
   • Eforturile organelor de urmărire penală ce ar fi necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia
   • Atitudinea procesuală a persoanei vătămate
   • Existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor/ care s-ar fi putut produce

Pe lângă aceste criterii obiective, dacă autorul infracțiunii este cunoscut, sunt avute în vedere și următoarele elemente subiective:

• Persoana suspectului sau a inculpatului
• Conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii
• Atitudinea suspectului/ inculpatului după săvârșirea infracțiunii
• Eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii

Prin O.U.G. nr. 18/2016 s-a stabilit faptul că dispunerea soluției de renunțare la urmărirea penală poate fi desfășurată în două etape:

1. În fața procurorului

Poate fi dispusă de procuror prin ordonanță, la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu, la fel ca și în cazul clasării. Procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală și prin rechizitoriu, prin care dispune alte măsuri cu privire la alte fapte sau la alte persoane.

Dacă făptuitorul are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, procurorul poate dispune ca acesta să îndeplinească anumite obligații, ce trebuie asumate de către suspect sau inculpat în prealabil. Durata acestor obligații este stabilită tot de procuror prin aceeași ordonanța, dar numai după consultarea suspectului sau inculpatului.

Procurorul poate dispune una sau mai multe din următoarele obligații în sarcina suspectului sau inculpatului:

• Să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia
• Să ceară public scuze persoanei vătămate
• Să presteze o muncă în folosul comunității, neremunerată, pe o perioada cuprinsă între 30 si 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă
• Să frecventeze un program de consiliere

Termenul de îndeplinire a acestor obligații nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligațiile asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge din momentul în care a fost comunicată ordonanța.

În cazul neîndeplinirii cu rea – credință a obligațiilor impuse de procuror pentru renunțarea la urmărirea penală, acesta din urmă poate revoca soluția. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului sau inculpatului. Aprecierea procurorului cu privire la reaua – credință a suspectului sau a inculpatului este supusă controlului obligatoriu al judecătorului de cameră preliminară.

Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a revocării ordonanței de renunțare la urmărirea penală este supusă, sub sancțiunea nulității, confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile.

Conform O.U.G. nr. 43/2002 si O.U.G nr. 78/2016, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală este verificată sub aspectul legalității de prim – procurorul parchetului, sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmită de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ordonanța este verificată de procurorul – șef de secție, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet.

Persoanele interesate trebuie să fie înștiințate de către procuror despre renunțarea la urmărirea penală.

2. În fața judecătorului de cameră preliminară

Conform alin. (12) art 318 Cod Procedură Penală, odată cu înştiinţarea persoanelor interesate, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală verificată de procurorul ierarhic superior se trimite spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Competenţa materială de soluţionare a propunerii procurorului de confirmare a soluţiei se stabileşte în funcţie de încadrarea juridică dată faptelor de către procuror. Termenul de 10 zile începe să curgă de la data emiterii ordonanţei.

Alin (15) articolul 318 Cod Procedură Penală ne atrage atenția asupra faptului că pe baza lucrărilor, a materialului dosarului și a înscrisurilor noi prezentate, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală.

Propunerea de renunțare la umrărirea penală se soluționează în ședința nepublică, după ce are loc o dezbatere contradictorie, în cazul în care toate persoanele citate sunt prezente.

Confirmarea renunțării la urmărirea penală

În procedura de confirmare a renunțării la urmărirea penală, judecătorul de cameră preliminară poate, prin încheiere motivată, să dispună următoarele soluţii:

• admite cererea de confirmare
• respinge cererea de confirmare formulată de procuror.

În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră preliminară invalidează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi poate dispune una din următoarele soluţii:

1. a) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală.
2. b) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi dispune clasarea.

Încheierea prin care s-a propus una dintre aceste soluţii este definitivă. Mai mult, în situația în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă indiferent de motivul invocat.

 

Ai nevoie de un avocat specializat în drept penal? Contactează  Blaj Law acum!