Vătămare corporală – Sfatul avocatului

Blog

Vătămare corporală în Noul cod penal

Infracțiunea de vătămare corporală face parte din categoria infracțiunilor contra integrității corporale și sănătății persoanei, infracțiuni ce sancționează anumite forme de agresiune îndreptate împotriva oricărei persoane.

Textul de incriminare din Noul Cod Penal prevede forma de bază a infracțiunii de vătămare corporală, precum și formele agravate. Astfel, așa cum reiese din art. 194 Cod Penal, vătămarea corporală va fi reținută atunci când fapta prevăzută în art. 193 a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:

a)o infirmitate;

b)leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;

c)un prejudiciu estetic grav şi permanent;

d)avortul;

e)punerea în primejdie a vieţii persoanei.

Art. 193 Cod Penal prevede infracțiunea de loviri și alte violențe, incriminând conduita ce presupune lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice, precum și fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile. În cazul primei forme lovirea și actele de violență trebuie să producă dureri fizice, în timp ce, în cea de-a doua modalitate de comitere, suferințele provocate pot fi atât fizice, cât și psihice, esențial este ca acestea să necesite pentru vindecare cel puțin o zi de îngrijiri medicale.

Pornind de la acest text de lege, se desprinde concluzia că infracțiunea de vătămare corporală este o formă agravată a lovirilor și altor violențe care se diferențiază de aceasta prin urmările mai grave pe care le produce.

Fapta se poate comite atât prin acțiune, cât și prin inacțiune, atunci când făptuitorul se afla în poziție de garant față de victimă. În cazul în care se produc mai multe dintre urmările prevăzute de art. 194, nu se va reține o pluralitate de infracțiuni, dar numărul și gravitatea acestora vor fi valorificate în procesul de individualizare al pedepsei.

Discută cu un avocat specializat în drept penal din Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Cu privire la urmările grave ce caracterizează fapta, acestea sunt reprezentate de:

O infirmitate– acesta presupune o stare de inferioritate fizica sau psihică raportat la starea anterioară comiterii faptei de vătămare corporală, precum: alterarea vederii, auzului, dificultăți de vorbire, pierderea unui membru. Esențial de reținut este faptul că această infirmitate trebuie să fie permanentă, adică să nu fie reversibilă în mod natural. Infirmitatea își va păstra caracterul permanent și va fi sancționată chiar dacă ea va putea fi înlăturată pe care chirurgicală, prin mijloace artificiale (ex: grefă de piele, transplant). Totuși, problema este discutabilă în cazul în care organismul reușește să ajungă la starea anterioară cu ajutorul unui act medical, de exemplu în cazul unei fracturi remediate prin intervenția medicală nu s-ar putea discuta de o infirmitate permanentă, iar încadrarea juridică se va face ținând cont de numărul de zile medicale necesare pentru vindecare.

Forma de vinovăție în acest caz este intenția eventuală sau intenția depășită.

Leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale În acest caz prin raportare la raportul de expertiză medico-legală se va stabili numărul de zile necesar pentru vindecare.

Forma de vinovăție în acest caz este intenția eventuală sau intenția depășită.

Un prejudiciu estetic grav şi permanent – și în acest caz se impune condiția permanenței, văzută ca o ireversibilitate naturală. Astfel, fapta va rămâne tipică, chiar dacă prejudiciul va fi înlăturat prin operații estetice.  Această urmare va fi analizată concret, prin raportare la înfățișarea victimei.

Forma de vinovăție în acest caz este intenția eventuală sau intenția depășită.

Avortul –  pentru reținerea acestei urmări este necesar ca victima să fie însărcinată și să aibă loc o întrerupere a cursului sarcinii, indiferent dacă fătul se naște viu sau mort. Important este în acest caz ca avortul să îi fie imputabil făptuitorului cu titlu de culpă, întrucât în ipoteza în care acesta urmărește și producerea avortului, el va răspunde pentru două infracțiuni în concurs. Dacă prin fapta sa, autorul provoacă și imposibilitatea femeii de a mai avea copii, el va răspunde pentru o vătămare corporală care a avut două urmări: avortul și o infirmitate.

Forma de vinovăție în acest caz este doar intenția depășită.

Punerea în primejdie a vieții – această urmare se reține în cazul în care prin fapta sa autorul creează o probabilitate concretă de compromitere a vieții victimei, fapt care de cele mai multe ori va fi constatat în raportul de expertiză sau certificatul medico-legal. Punerea în primejdie a vieții este imputabilă cu titlu de culpă, întrucât în condițiile în care autorul urmărește sau accepta această urmare, vom vorbi este intenția de a ucide și implicit despre o tentativă de omor.

Forma de vinovăție în acest caz este doar intenția depășită.

Forma agravată de la alin (2) al aceluiași text de lege este caracterizată de scopul avut în vedere ce către autor. Astfel, această formă cuprinde ipoteza în care făptuitorul acționează din dorința de a provoca una dintre urmările prevăzute de alin (1) lit. a), b), c) și anume: o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale sau un prejudiciu estetic grav și permanent.

Forma de vinovăție în acest caz este doar intenția directă.

Noua formă agravată introdusă prin Legea 248/2023 prevede patru ipoteze în care, indiferent dacă autorul a acționat în condițiile alin. (1) sau (2), sancționarea sa va fi mai aspră. Aceste ipoteze sunt:

  • victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
  • victima este un minor;
  • fapta este săvârşită în public;
  • făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

Termen depunere plângere penală vătămare corporală

Spre deosebire de infracțiunea de loviri și alte violente, unde acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate., în cazul infracțiunii de vătămare corporală, datorită urmărilor grave, fapta se va urmări din oficiu. Astfel, depunerea unei plângeri prealabile nu este necesară.

Vătămare corporală – pedeapsă

Forma de bază a acestei infracțiuni se pedepsește cu închisoarea între 2-7 ani, așa cum reiese din art.194.

În schimb pedepsele sunt mai aspre în cazul formelor agravate. Forma agravată de la alin. (2) ce presupune intenția directă se va pedepsi cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

În cazul în care este incidentă una dintre circumstanțele incidente la alin (21), ne vom raporta la forma de bază sau la forma de la alin (2) în funcție de forma de vinovăție cu care acționează autorul, iar mai apoi vom majora limitele speciale cu 1/3 din acestea.

Tentativa de vătămare corporală

În cazul aceste infracțiunii, consumarea are loc la momentul producerii rezultatului, chiar dacă se consideră săvârșită în momentul exercitării actelor de executare.

Tentativa de vătămare corporală este incriminată doar în una dintre formele agravate ale acestei infracțiunii și anume atunci când făptuitorul acționează cu intenție directă, având scopul de a produce o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale sau un prejudiciu estetic grav și permanent.

Un avocat cu experiență în drept penal din echipa Blaj Law te poate reprezenta într-un proces penal pentru vătămare corporală. Contactează-ne acum!