Atacarea testamentului. Există testament neatacabil?

Testamentul, sau actul de ultimă voință, este actul juridic prin care o persoană stabilește, în esență, modul în care vor fi distribuite bunurile sale după deces. Așadar, testamentul poate cuprinde prevederi referitoare la desemnarea unuia sau mai a mai multor legatari, la dezmoșteniri sau la instituirea unui executor testamentar. Toate acestea se vor aplica în cadrul procedurii succesorale, având prioritate față de prevederile Codului civil privind moștenirea legală.

Respectarea voinței defunctului depinde însă de validitatea testamentului întocmit. Astfel, testamentul trebuie să respecte cerințele privind forma în care acesta trebuie realizat, dar și aspectele de fond impuse de lege. În cazul în care acestea nu au fost întrunite, testamentul poate fi supus anulării de către instanța de judecată la cererea celor interesați, cu respectarea termenelor prevăzute de lege.

În cele ce urmează vom trata în linii mari subiectul atacării testamentului, răspunzând și celor mai frecvente întrebări pe care echipa noastră le primește în această materie.

Cine poate ataca un testament?

Testamentul poate fi atacat de orice persoană interesată să înlăture sau să limiteze efectele sale. De principiu, aceste persoane vor fi moștenitorii testatorului, a căror drepturi sau interese legitime sunt direct afectate de prevederile cuprinse în testament.

Dacă există testament, se mai face succesiune?

În limbajul curent, non-juridic, a face succesiunea semnifică realizarea procedurii succesorale, fie pe cale notarială, fie prin intermediul instanței de judecată, proces care are ca finalitate stabilirea moștenitorilor și transmiterea propriu-zisă către aceștia a drepturilor asupra patrimoniului defunctului. Procedura succesorală este obligatorie de parcurs în acest scop chiar și în situația în care defunctul și-a întocmit un testament valabil.

Art. 955 alin. (1) Cod civil prevede că „Patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament”, unde conform art. 953 al aceluiași act normativ „Moștenirea este transmisiunea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă”.

Practic, prevederile testamentului vor guverna modul de transmitere a patrimoniului defunctului între moștenitorii instituiți, sau între cei instituiți și cei legali.

Altfel spus, este important de înțeles faptul că, atunci când avem un testament, singura diferență produsă de acesta este aceea că împărțirea moștenirii se va face potrivit voinței defunctului, și nu în conformitate cu regulile privind moștenirea legală.

Acest ultim aspect nu este însă valabil în toate cazurile. În situația în care, prin testament, defunctul nu dispune de totalitatea bunurilor sale, transmisiunea succesorală se va realiza potrivit regulilor transmisiunii testamentare, completate cu regulile devoluțiunii legale. Conform art. 955 alin. (2) Cod civil, „O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moştenire testamentară, iar cealaltă parte prin moştenire legală”.

Oricum, moștenitorii care doresc să accepte moștenirea și să beneficieze efectiv de drepturile dobândite pe această cale vor fi nevoiți să deschidă și să parcurgă o procedură succesorală – notarială atunci când aceștia se înțeleg, sau prin instanță în situația în care între ei se nasc diferende.

În cât timp se poate ataca un testament?

Termenele legale care trebuie respectate pentru atacarea testamentului, precum și momentul de la care acestea curg, variază în funcție de circumstanțe, precum și de cauza concretă pentru care se urmărește atacarea sa.

Astfel, atacarea testamentului pentru cauze de nulitate relativă, cum este cazul viciilor de consimțământ, sunt supuse termenului general de prescripție de 3 ani.

De asemenea, referitor la atacarea dispozițiilor testamentare prin care s-a urmărit dezmoștenirea moștenitorilor legali, alin. (2) al art. 1076 Cod civil prevede că „Termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare curge de la data la care cei dezmoşteniţi au luat cunoştinţă de dispoziţia testamentară prin care au fost înlăturaţi de la moştenire, dar nu mai devreme de data deschiderii moştenirii.”

Dacă discutăm însă despre cauze de nulitate absolută, precum sunt lipsa formei scrise a testamentului olograf, sau lipsa unui obiect determinat sau cel puțin determinabil a legatelor cuprinse în testament, atacarea testamentului va putea fi realizată oricând.

Există testament neatacabil?

Chiar dacă scopul întocmirii unui testament îl reprezintă respectarea voinței testatorului, aceasta nu este invincibilă. În alte cuvinte, nu există un testament neatacabil. Orice testament se poate atacata, el neputând eluda un control din partea instanței de judecată în măsura în care există incertitudini cu privire la legalitatea sa.

Acestea fiind spuse, dintre formele testamentare prevăzute de lege – testamentul olograf și cel autentic – testamentul autentic este cel care vine cu cele mai multe garanții privind îndeplinirea dispozițiilor de ultimă voință ale defunctului, din mai multe motive, precum:

• Notarul va asigura conținutul clar al actului juridic, precum și alinierea prevederilor acestuia cu normele în vigoare și bunele moravuri;
• Notarul se va asigura cu privire la identitatea și capacitatea testatorului precum și cu privire la exprimarea voinței acestuia în mod independent;
• Sub aspect probatoriu, acest tip de testament are forța unui act autentic, ca forță probantă superioară.

Anulare testament Noul Cod civil

Noul Cod civil impune o serie de condiții de formă și de fond, a căror nerespectare atrag nulitatea relativă sau, după caz, absolută a actului juridic, dintre care amintim:

• Condiția formei scrise a testamentului olograf

Potrivit art. 1041, „Sub sancţiunea nulităţii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului.”

• Condiția capacității de a dispune prin legat, sau de a primi legat

De regulă, sub sancțiunea nulității absolute, persoanele lipsite de capacitate de exercițiu nu pot dispune prin legate, în vreme ce, pentru persoanele cu capacitate restrânsă de exercițiu este aplicabilă sancțiunea nulității relative.

Suplimentar, Noul Cod civil mai prevede la art. 990 și art. 991o serie de incapacități speciale, de data aceasta de a fi gratificați prin legate, pentru anumite categorii de persoane precum sunt medicii sau farmaciștii care acordau îngrijiri testatorului pentru boala care a constituit cauza decesului său sau notarului public care a autentificat testamentul.

Nerespectarea acestora poate fi sancționată cu nulitatea relativă a legatelor.

• Condiția ca testatorul să își fi exprimat la momentul întocmirii testamentului consimțământul liber, conștient și neviciat

Art.1038 alin. (1) instituie regula potrivit căreia „Testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ şi consimțământul său nu a fost viciat.” Așadar, lipsa discernământului, sau existența viciilor de consimțământ – eroarea, dolul, violența – sunt cauze de nulitate relativă, care trebuie dovedite de persoana care le invocă

În materie de dol, când ne referim la testamente, acesta poate lua forma captației, prin câștigarea de către o persoană a afecțiunii testatorului pentru a testa în favoarea sa, sau a sugestiei, realizată prin degradarea percepției testatorului față de o anumită persoană pentru a-l determina pe acesta să testeze în defavoarea sa.

Tot referitor la dol, alin. (2) al art. 1038 face precizarea importantă că acesta „poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost săvârşite de beneficiarul dispoziţiilor testamentare şi nici nu au fost cunoscute de către acesta.”

Aceste reguli speciale în materie de testamente se completează cu cauzele generale de nulitate absolută/relativă a actelor juridice civile, acestea putând, la rândul lor, să constituie motive pentru atacarea testamentului.

Ca o ultimă precizare, de relevanță este faptul că dispozițiile Noului Cod civil cu privire la anularea testamentelor se aplică testamentelor întocmite după intrarea sa în vigoare, la data de 01.10.2011.

 

Atacarea testamentului reprezintă un proces complex în care este esențială colaborarea cu un avocat specializat în dreptul familiei. Contactați-ne acum!