Ce înseamnă ultraj și care sunt pedepsele prevăzute de lege?

Ce înseamnă și în ce constă ultrajul?

Art. 257 Cod Penal incriminează infracțiunea de ultraj, iar aceasta constă în:

(1) Amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuiți, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce împiedica exercițiul autorității de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de legea pentru acea infracțiune ale cărei limite speciale se majorează cu o treime

(3) Cu aceeași pedeapsa se sancționează faptele comise în condițiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcționarului public.

(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui polițist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuiții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.

Codul penal stabilește că ultrajul este o infracțiune ce face parte din grupul infracțiunilor contra autorității. În prima variantă de incriminare, prevăzută la alin. (1) al art. 257 Cod penal putem observa că infracțiunea de ultraj poate fi săvârșită printr-o serie de acțiuni limitativ enumerate de legiuitor (amenințări, loviri sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori omor). Practic, infracțiunea de ultraj absoarbe în conținutul său alte infracțiuni contra persoanelor, însă îndreptate împotriva unui subiect pasiv caracteristic.

Astfel, infracțiunea de ultraj se caracterizează în primul rând prin calitatea pe care o deține subiectul pasiv, iar mai apoi prin mobilul acțiunii făptuitorului.

Din formularea textului de lege, reiese faptul că funcționarul este cel protejat împotriva oricărei infracțiuni ce au ca țintă intimidarea sau răzbunarea pentru modul în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile conferite de exercițiul autorității statale. Cu atât mai mult, prin incriminarea infracțiunii de ultraj se urmărește asigurarea libertății psihice, integritatea corporală, sănătatea și viața funcționarului.

Ce înțelegem prin noțiunea de funcționar public? Este acel funcționar care face parte din cadrul unor organe ale puterii statale sau administrative, care este împuternicit potrivit legii să ia măsuri cu caracter obligatoriu și să impună respectarea lor.

Conform alin. (2) al art 257 Cod penal, săvârșirea infracțiunii nu se limitează doar la persoana funcționarului public, ci și asupra bunurilor acestuia, în situația în care infracțiunea este săvârșită cu scopul de intimidare sau răzbunare împotriva funcționarului (eg. Violarea de domiciliu cu scopul intimidării funcționarului public). Textul incriminator încearcă să îi asigurare funcționarului o protecție suplimentară în situația în care sunt săvârșite infracțiuni împotriva sa, care sunt legate cu exercitarea atribuțiilor sale profesionale.

Alin. (3) al art 257 Cod penal protejează indirect funcționarul public prin sancționarea celor care comit infracțiunea asupra membrilor de familie ai funcționarului, la fel, în scop de intimidare sau de răzbunare în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Din cuprinsul acestui alineat rezultă deopotrivă faptul că valoarea sociala protejată în principal nu mai este autoritatea statului, ci este cea a funcționarului public.

În alin. (4) al art 257 Cod penal este prezentată o formă agravată a infracțiunii de ultraj prin raportare la subiectul pasiv, și anume comiterea ultrajului asupra unui polițist sau jandarm aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții.

Ce este ultrajul judiciar?

Ultrajul judiciar este o formă specială, agravantă a infracțiunii de ultraj prevăzută la art 257 Cod penal. La o primă vedere, infracțiunea de ultraj judiciar ar putea părea foarte asemănătoare cu cea de ultraj, însă o primă diferență față de această ultimă infracțiune se rezumă la calitatea specială a victimei, respectiv cea de judecător, procuror sau avocat.

În ceea ce privește calitatea de subiect pasiv, este de noutate faptul că avocatul a fost introdus în categoria subiecților pasivi ai aceste infracțiuni, alături de judecător și procuror. Introducerea acestuia este una justificată având în vedere faptul că avocatul are un rol important în realizarea actului de justiție.

Rațiunea incriminării distincte a infracțiunii de ultraj judiciar, față de cea de ultraj se datorează faptului că judecătorul, procurorul și avocatul au cele mai importante atribuții în sistemul judiciar, iar buna desfășurare a cursului unui proces depind în mod esențial de activitatea acestora.

În cadrul art. 279 alin. (1) Cod penal sunt enumerate o categorie de fapte care alcătuiesc latura obiectivă a acestei infracțiuni, iar acestea se impun a fi comise împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Aceste fapte sunt:

• Amenințare săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directe
• Loviri sau alte violențe
• Vătămare corporală
• Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
• Omor

În cadrul alin. (2) este prevăzută o modalitate alternativă de comitere a faptei împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, prin săvârșirea oricărei alte infracțiuni. Însă, în cadrul acestui alineat putem sesiza ca este prevăzută o condiție specială, și anume faptul că fapta trebuie săvârșită „în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

De observat este și alin. (3), care prevede faptul că ultrajul nu este sancționat numai în situația în care a fost săvârșit în mod direct împotriva unui judecător sau procuror, ci și în situația în care privește un membru de familie al judecătorului sau al procurorului, faptă care este sancționată cu aceeași pedeapsă.

Ultimul alineat al acestui articol sancționează săvârșirea oricărei variante incriminate a ultrajului împotriva unui avocat, respectiv fie prin amenințare, loviri sau alte violențe, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte sau omor, fie prin comiterea oricărei infracțiuni în scop de intimidare sau răzbunare în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, fie comiterea unei infracțiuni împotriva unui membru de familie al avocatului.

Ultrajul judiciar este o infracțiune ce se poate comite cu intenție directă, eventuală sau intenție depășită. Ceea ce este foarte important de cunoscut este faptul că forma de vinovăție poate fi stabilită numai în raport cu fapta absorbită de infracțiunea de ultraj, cum ar fi infracțiunea de loviri sau alte violențe sau infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte.

Ultraj – pedeapsă

Ultraj:

• Conform art. 257 alin. (2) Cod penal, ultrajul se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune săvârșită (adică pentru cea absorbită în cadrul infracțiunii de ultraj), iar limitele speciale ale acesteia se vor majora cu o treime.

Ultraj judiciar:

• Conform art. 279 alin. (2) Cod penal, sancțiunea este pedeapsa privativă de libertate prevăzută pentru respectiva infracțiune, iar limitele speciale ale acesteia vor fi majorate cu jumătate.

Ca urmare a celor arătate supra, se poate concluziona că prin modul de sancționare a celor două infracțiuni, care aparent sunt foarte asemănătoare, este întărit faptul că ultrajul judiciar, într-adevăr, este o formă agravantă a ultrajului, fiind sancționat mai aspru decât acesta.

 

Dacă v-ați confruntat cu o situație de ultraj și aveți nevoie de reprezentare legală solidă, avocații echipei Blaj Law din Clui-Napoca vă pot reprezenta. Contactați-ne astăzi!