Drepturile unui cetățean străin căsătorit cu un cetățean român

Blog

Potrivit art. 48 alin. (1) din Constituția României, familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. În sensul Codului civil, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie. De asemenea, art. 27 alin. (1) Cod Civil prevede faptul că cetățenii străini sunt asimilați, în condițiile legii, cu cetățenii români, în ceea ce privește drepturile și libertățile lor civile.

Aceste norme sunt relevante din perspectiva consecințelor juridice pe care le produc și a drepturilor conferite cetățenilor străini care consimt la încheierea căsătoriei cu un cetățean român. În acest context, vor prezenta drepturile unui cetățean străin căsătorit cu un cetățean român:

1. Dreptul de ședere pe teritoriul României

Unul dintre cele mai importante drepturi conferite cetățenilor străini non-UE căsătoriți cu un cetățean român este dreptul de a obține drept de ședere pe teritoriul României, prin obținerea unei vize de lungă ședere în scop de reîntregire a familiei și consecvent a unui permis de ședere în scop de reîntregire a familiei. Permisul de ședere în scop de reîntregire a familiei conferă cetățeanului străin un drept de ședere temporară pe teritoriul României pe o perioadă de 5 ani. Pentru obținerea permisului de ședere temporară, cetățeanul străin trebuie să facă dovada căsătoriei cu cetățeanul român, să prezinte asigurarea socială de sănătate, dovada deținerii legale a spațiului de locuit, dar și o adeverință medicală care să ateste că nu suferă de boli care pun în pericol sănătatea publică.

Ulterior, un cetățean străin non-UE căsătorit cu un cetățean român are posibilitatea de a obține dreptul de ședere pe termen lung pe teritoriul României care, în această ipoteză, se acordă pe o perioadă de 10 ani, în scopul reîntregirii familiei. În vederea obținerii dreptului de ședere pe termen lung este necesar ca cetățeanul străin să fi avut o ședere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Pentru ca șederea să fie considerată continuă nu este necesar ca cetățeanul străin să nu părăsească niciun moment România, ci doar ca această perioadă de absență de pe teritoriul României să fie mai mică de 6 luni consecutive și să nu depășească în total 10 luni. De asemenea, pe lângă această condiție, cetățeanul străin trebuie să facă dovada asigurării sociale de sănătate, a deținerii legale a spațiului de locuit, să cunoască limba română și să nu prezinte niciun pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională. Cetățeanul străin căsătorit cu un cetățean român va fi scutit de la a face dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară.

În egală măsură, cetățenii UE căsătoriți cu cetățenii români, care au o ședere continuă pe teritoriul României pe o perioadă de cel puțin 5 ani pot solicita acordarea rezidenței permanente, care se acordă pe o perioadă de 10 ani, fiind necesar să facă dovada legalității și continuității șederii din ultimii 5 ani.

O consecință deosebit de importantă care derivă din acest drept, stabilită de Directiva 2004/38/CE a Parlamentului și a Consiliului, privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, o reprezintă posibilitatea de păstrare a dreptului de ședere dobândit al soțului, cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, pe teritoriul României, în cazul decesului sau în situația plecării cetățeanului român din statul membru gazdă. Astfel, odată dobândită rezidența permanentă pe pe teritoriul României, în calitate de soț al unui cetățean român și cu respectarea tuturor condițiilor cerute în vederea obținerii acestui drept, acesta nu se va pierde nici în situația în care soțul, cetățean român, decedează, dar nici în situația în care cetățeanul român părăsește România, chiar dacă scopul acordării dreptului de ședere a fost cel al reîntregirii familiei.

Discută cu un avocat specializat în imigrări chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

2. Dreptul de a participa, în mod egal, la viața socială și economică

În cadrul familiei, soții au drepturi egale pe perioada căsătoriei, fără deosebire de originea etnică a acestora. Relațiile dintre soți trebuie desfășurate într-un spirit de egalitate, afecțiune, toleranță și respect reciproc.

Soții au dreptul de a alege regimul matrimonial aplicabil căsătoriei lor, consecința practică fiind aceea că soții pot alege ca bunurile lor să fie comune sau nu, fiind posibilă independența patrimonială a soților.

Soțul cetățean străin are, de asemenea, drepturi și obligații egale în ceea ce privește creșterea copiilor și exercitarea autorității părintești. Prin răspundere părintească se înțelege ansamblul drepturilor și al responsabilităților ce le revin părinților în vederea protejării și promovării drepturilor personale și patrimoniale ale copilului.

3. Posibilitatea de a obține drepturi reale ca urmare a deschiderii unei moșteniri legale

Art. 44 alin. (2) din Constituția României prevede faptul că, cetățenii străini au posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, dar numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, precum și prin moștenire legală. Din prevederile textului constituțional menționat, se desprinde posibilitatea de a dobândi drepturi de proprietate asupra terenurilor în România prin moștenire legală.

În prezent, nu există o lege organică care să reglementeze, în mod expres, dobândirea, de către cetățenii străini, a dreptului de proprietate asupra terenurilor în România prin moștenire legală. Prin urmare, cetățenii străini vor putea dobândi dreptul de proprietate în aceleași condiții ca și cetățenii români.

Potrivit Codului civil, pe lângă alte condiții cerute de lege, soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre definitivă de divorț.

Astfel, dacă la data deschiderii succesiunii, soțul supraviețuitor, cetățean străin, are capacitatea de a moșteni și nu există nicio hotărâre definitivă de divorț, el își va moșteni soțul, în aceleași condiții cu cele aplicabile unui cetățean român, acesta putând dobândi inclusiv drepturi de proprietate privată asupra terenurilor.

4. Dreptul de a lucra, pe teritoriul României, fără a fi necesară obținerea avizului de muncă

Un drept important conferit unui cetățean străin căsătorit cu un cetățean român  și care a obținut ulterior dreptul de ședere  în România, este dreptul de a se putea angaja pe teritoriul României, fără a fi necesară obținerea avizului de angajare, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Acest drept îi conferă cetățeanului străin, posesor al unui permis de ședere temporar sau de lungă ședere, posibilitatea de a lucra pe teritoriul României fără a avea aviz de muncă, în baza unui contract individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

5. Dreptul de acces la serviciile medicale de sănătate în aceleași condiții cu cele aplicabile cetățenilor români

Cetățenii străini care au dobândit drept de ședere pe teritoriul României au dreptul de a primi asistență medicală, în aceleași condiții ce au fost stabilite de lege pentru cetățenii români. Însă, pentru a putea beneficia de asistență medicală, cetățenii străini vor trebui să plătească contribuția la fondul asigurărilor de sănătate. În acest sens, art. 222 alin. (1) lit. b) Legea 95/2006 prevede faptul că sunt asigurați toți cetățenii străini care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în România.

Un aspect deosebit de important îl reprezintă faptul că cetățenii străini vor fi automat asigurați, dacă soțul, cetățean român, lucrează în baza unui contract de muncă sau este asigurat în alt mod. În această situație, cetățeanul străin va fi co-asigurat și va putea beneficia de aceleași drepturi ca și persoanele asigurate.

Contactează echipa de avocați din Cluj de la Blaj Law pentru consultanță și reprezentare juridică!