Executare silită debitor fără bunuri

Blog

Ce se întâmplă în cazul executării silite dacă debitorul nu are bunuri?

În practică există cazuri în care, deși s-a declanșat executarea silită în mod legal, debitorul nu are bunuri mobile sau imobile care să poată fi urmărite, astfel încât executarea silită să se poate realiza efectiv până la îndestularea creanței și a costurilor aferente procedurii de executare.

Situația la care facem referire este reglementată în mod expres de dispozițiile art. 703 alin. (1) C. proc. civ. referitor la cazurile de încetare a executării silite care prevede că:

Executarea silită încetează dacă:

  1. s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii;
  2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri;
  3. creditorul a renunțat la executare;
  4. a fost desființat titlul executoriu;
  5. a fost anulată executarea.”

Așadar, în contextul în care, fie înainte de începere executării silite, fie în cursul acesteia, se constată că în patrimoniul debitorului împotriva căruia s-a început executarea silită nu sunt bunuri care pot fi urmărite sau acestea nu pot fi valorificate și deci, nu se poate îndestula creanța, executarea silită încetează. Executorul este obligat în acest caz să emită o Încheiere de încetare a executării silite.

Încheierea emisă de executorul judecătoresc va cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au condus la încetarea executării silite, urmând a fi comunicată atât creditorului urmăritor, cât și debitorului urmărit. De asemenea, într-o astfel de situație, executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu în temeiul căruia s-a declanșat executarea silită.

În măsura în care executorul judecătoresc nu dispune, din oficiu, încetarea executării silite, motivat de lipsa bunurilor urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri, debitorul aflat în această ipoteză se poate adresa executorului judecătoresc care instrumentează executarea silită cu o cerere de încetare a executării silite. În măsura în care executorul nu soluționează favorabil cererea antereferită, debitorul este îndreptățit să formuleze contestație la executare, în temeiul art. 712 alin. (1) C. proc. civ.

Discută cu un avocat specializat în executare silită din Cluj chiar astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Dar, pentru ca executarea silită să înceteze pentru acest motiv, nu se impune ca debitorul să nu aibă deloc bunuri în patrimoniu, ci este suficient ca bunurile pe care acesta le deține să nu fie bunuri urmăribile potrivit legii, sau acestea să fie imposibil de valorificat.

În acest sens, în coformitate cu prevederile art. 727 C.proc.civ. nu sunt supuse urmăririi silite:

  • bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale și obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de același fel;
  • obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
  • alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obținerii mijloacelor de subzistență și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
  • combustibilul necesar debitorului și familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă;
  • scrisorile, fotografiile și tablourile personale sau de familie și altele asemenea;
  • bunurile declarate neurmăribile în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

În egală măsură, potrivit dispozițiilor art. 728 C. proc. civ.,  bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate nu să pot fi urmărite silit, decât de către creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective. În condițiile în care bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupației sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai în cazul în care nu există alte bunuri urmăribile și numai pentru obligații de întreținere sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor.

Dacă debitorul urmărit silit se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, următoarele bunuri: inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, cu excepția cazului în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanție sau un privilegiu pentru garantarea creanței a cărei satisfacere se urmărește prin executarea silită.

Totodată, în conformitate cu art. 729 C. proc. civ., dacă discutăm de salarii și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, acestea pot fi urmărite numai în următoarele condiții, respectiv:

  • până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
  • până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții care depășește jumătate din acest cuantum.

De asemenea, dacă prin lege nu se dispune altfel, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite silit decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.

Totodată, sumele de bani aparținând debitorului, constând în alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite silit pentru niciun fel de datorii.

În orice caz, important de menționat în acest caz este faptul că, dispunerea de către executor a încetării executării silite din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri, nu echivalează cu stingerea datoriei debitorului. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 705 alin. (1) C. proc. civ.: În cazurile prevăzute la art. 703 alin. (1) pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.”

Așadar, chiar dacă la momentul efectuării executării silite se constată că nu există bunuri urmăribile în patrimoniul debitorului sau faptul că acestea, deși există, nu pot fi valorificate din anumite motive, dispunându-se încetarea executării silite, aceasta poate fi reluată oricând, cu respectarea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită care este de 3 ani, respectiv 10 ani în cazul titlurilor executorii emise în materia drepturilor reale.

Termenul de prescripție a executării silite începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită, iar atunci când titlul executoriu constă într-o hotărâre judecătorească sau arbitrală, de la data rămânerii lor definitive.