Renta viageră – ce înseamnă și cine beneficiază de acest drept

Blog

Ce înseamnă renta viageră?

Renta viageră reprezintă dreptul unei persoane numită credirentier, de a primi periodic, pe durata întregii sale vieți, o prestație numită rentă, constând fie într-o sumă de bani, fie în alte bunuri, de la o altă persoană numită debirentier. Acest drept rezultă dintr-un contract, respectiv din contractul de rentă viageră.

Contractul de rentă viageră este reglementat prin intermediul dispozițiilor art. 2242 și următoarele din Codul civil.  În conformitate cu alin. (1) al articolului antemenționat: „Prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier, prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile.”

Renta viageră este constituită, de regulă, cu titlu oneros, debirentierul primind un bun mobil sau imobil în schimbul rentei pe care o plăteşte. Dar, renta viageră poate fi constituită și cu titlu gratuit, caz în care debirentierul nu primeşte nimic în schimbul rentei pe care o plăteşte.

Specificul rentei viagere, astfel cum reiese și din denumire, este faptul că se constituie viager, adică pe durata vieții unei persoane. Conform art. 2242 alin. (2) C.civ: „Renta viageră se constituie pe durata vieţii credirentierului dacă părţile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe persoane determinate.” Observăm că, de regulă, renta viageră se constituie pe durata vieții celui îndreptățit să o primească, însă părțile contractante pot deroga de la această regulă, constituind renta viageră fie pe durata vieții debirentierului, fie a unei terțe persoane.

Totodată, renta viageră poate fi constituită și pe durata vieții mai multor persoane. În acest caz, potrivit prevederilor art. 2244 C.civ, obligaţia de plată a rentei viagere va înceta numai  la data la care decedează ultima dintre aceste persoane. De asemenea, conform art. 2245 C.civ, renta viageră poate să fie constituită în favoarea mai multor persoane, caz în care obligația de plată a rentei viagere este indivizibilă, adică decesul unuia dintre credirentieri nu duce la stingerea parțială a rentei viagere, ea urmând a fi plătită integral supraviețuitorului, dacă nu s-a stipulat altfel.

Important de menționat în cazul contractului de rentă viageră este faptul că dacă se stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului, acesta este lovit de nulitate absolută. Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul de rentă viageră prin care s-a constituit cu titlu oneros o rentă pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a decedat în interval de cel mult 30 de zile de la această dată.

Un alt aspect important de menționat în acest context este că, odată încheiat, contractul de rentă viageră este irevocabil. Această irevocabilitate presupune pe de-o parte faptul că debirentierul nu se poate libera de plata rentei viagere oferind restituirea capitalului şi renunţând la restituirea ratelor plătite. Pe de altă parte, debirentierul este ţinut la plata rentei viagere până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia aceasta a fost constituită, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.

Discută cu un avocat din Cluj astăzi.

Află cum te putem ajuta. Trimite-ne câteva detalii despre cazul tău iar un reprezentant al echipei noastre te va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Discută cu un avocat

Cine are dreptul la rentă viageră?

În primul rând, astfel cum am menționat în paragrafele anterioare, are drept la rentă viageră persoana sau persoanele în favoarea cărora s-a constituit un astfel de drept în temeiul unui contract de rentă viageră.

Dar, pe lângă dobândirea pe cale contractuală a dreptului la rentă viageră, există persoane în favoarea cărora dreptul de rentă viageră este stabilit prin lege. Astfel, prin legea nr. 169/2000 a educației fizice și sportului se instituie în beneficiul sportivilor de performanță, ca măsură de protecție socială a acestora, un drept de rentă viageră în contextul în care aceștia îndeplinesc o serie de condiții stabilite de lege. De asemenea, prin Legea nr. 247/2005 este reglementată renta viageră agricolă care este stabilită  în favoarea rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000.

Renta viageră la sportivi

Astfel cum am antamat în paragrafele anterioare, cadrul legislativ al rentei viagere acordate sportivilor este reglementată prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare (art. 63-66). În conformitate cu art. 64 alin. (1) din reglementarea amintită:

Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.Astfel sportivul de performanță care se încadrează într-una dintre situațiile prevăzute de articolul menționat anterior, are dreptul de a beneficia o rentă viageră, adică de o sumă de bani acordată de către stat pe toată durata vieții sportivului, la cererea acestuia.

Totodată, pentru a beneficia de rentă viageră în condiţiile alin. (1) antecitat, sportivul de performanţă trebuie să  îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  • să fie retras din activitatea sportivă;
  • să aibă cetăţenie română, atât la data obţinerii performanţelor sportive, cât şi la data solicitării şi acordării rentei viagere;
  • performanţele sportive pentru care solicită rentă viageră să fi fost obţinute concurând pentru România.

Dreptul sportivului de performanță de a obține o rentă viageră este condiționat de depunerea unei cereri în acest sens și totodată de obținerea confirmării din partea MInisterului Tineretului și Sportului.

Cererea pentru primirea de rentă viageră se  depune de către sportivul care îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege la  Ministerul Tineretului și Sportului care transmite cererea federaţiei sportive naţionale care, în termen de 3 zile, atestă:

– retragerea din activitatea competiţională a solicitantului;

– performanţele realizate pentru care se solicită renta viageră.

Cererea pentru renta viageră, însoţită de nota federaţiei sportive naţionale, se înaintează Comitetului Olimpic Român care, în termen de 3 zile, atestă că performanţa a fost obţinută într-o probă olimpică.

Referitor la cuantumul rentei viagere acordate sportivilor de performanță, aceasta reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează cel mai recent câştig salarial mediu brut pe economie publicat de Institutul Naţional de Statistică.

Conform art. 64 alin. (5), din renta viageră, în funcţie de nivelul performanţei sportive,  drepturile lunare se acordă din 1,5 câştiguri salariale medii brute pe economie, după cum urmează:

„a) – 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice sau la jocurile paralimpice;

– 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

– 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

b)pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii dintre cele prevăzute la lit. a), renta viageră se calculează astfel:

– pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul prevăzut la lit. a);

– pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală şi/sau inferioară, se acordă 50% din cuantumul prevăzut la lit. a).”

Însă, în toate cazurile, valoarea maximă a rentei viagere nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii brute pe economie.

Din perspectiva momentului de la care sportivul eligibil primește renta viageră, menționăm că această prestație se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate. Totodată, suma de bani acordată sportivilor de performanță cu titlu de rentă viageră se plăteşte lunar în lei şi nu este impozabilă.

Deși este acordată pe toată durata vieții celui îndreptățit, în cazul în care acesta din urmă revine în activitate ca sportiv activ, în această perioadă plata rentei se suspendă.

De asemenea, există cazuri în care plata acesteia încetează de drept. Ne aflăm într-un astfel de caz atunci când organismul internaţional competent retrage din orice cauză, medalia/medaliile în considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost acordată sau, după caz, majorată renta viageră. Într-o astfel de situație, acordarea rentei viagere încetează sau, după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii de către Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicării oficiale din partea federaţiei sportive pe care sportivul o reprezintă.

În termen de cel mult 5 zile de la data înştiinţării de către organismul internaţional competent, federaţia sportivă are obligaţia să înştiinţeze Ministerul Tineretului şi Sportului cu privire la retragerea medaliei/medaliilor.

Acordarea rentei viagere în cazul sportivilor încetează de drept și în cazul:

  • pierderii de către sportiv a cetăţeniei române, cu începere de la data pierderii acesteia;
  • decesului sportivului, cu începere de la data decesului.

Ministerul Tineretului şi Sportului are obligaţia de a verifica periodic incidenţa acestor situații.

Renta viageră agricolă

Renta viageră agricolă este reglementată de titlul XI din Legea nr. 247/2005 în scopul concentrării suprafeţelor agricole în exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României şi compatibilizării acesteia cu agricultura din ţările membre ale Uniunii Europene.

Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinaţie agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform Legii nr. 247/2005, renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.

Potrivit legii, rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care deţine în proprietate până la 10 ha de teren agricol si care îl înstrăinează prin acte între vii sau arendează terenuri agricole după intrarea în vigoare a legii nr. 247/2005. Pentru a deveni rentier pot fi înstrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au făcut obiectul altei înstrăinări prin acte juridice între vii.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. Dacă discutăm de suprafețe mai mici de 1 ha, suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata rentei viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează și se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Renta viageră agricolă plătită de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cu respectarea termenului prevăzut de lege, care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceştia sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora şi după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Renta viageră agricolă este personală,  netransmisibilă şi încetează, ca regulă la data decesului rentierului. În acest caz, moştenitorii vor încasa renta până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza:

  • actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor;
  • a certificatului de deces în original;
  • a carnetului de rentier agricol al defunctului.

În cazul arendării, renta viageră agricolă se plăteşte numai dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat în mod continuu, întreg anul calendaristic. În situația în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor numai dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.

Acte necesare pentru renta viageră

acte necesare

Pentru încheierea unui contract de rentă viageră având ca obiect un bun imobil sunt necesare următoarele documente:

  • Acte de identitate părţi;
  • Acte de proprietate asupra imobilului care face obiectul contractului de rentă viageră (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);
  • Certificat de atestare fiscală privind impozitele si taxele locale eliberat de către Primăria competentă, din care să rezulte că impozitul datorat bugetului local este achitat la zi. Certificatul de atestare fiscală este valabil 30 de zile. În situaţia înstrăinării dreptului de proprietate asupra unui bun aflat în coproprietate, certificatul de atestare fiscală se eliberează pe numele fiecărui proprietar, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză a acestuia, astfel încât la înstrăinarea întregului bun aflat în coproprietate se impune să se solicite tuturor coproprietarilor certificate de atestare fiscală, pentru cota deţinută de fiecare dintre ei;
  • Extrasul de carte funciară pentru încheierea contractului în formă autentică- obţinut prin intermediul biroului notarial – valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
  • În cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care să arate că proprietarul este la zi cu plata cheltuielilor.

În cazul existenţei unor datorii către asociaţia de proprietari, potirivit art. 33 alin. 2 lit. b  din Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, înstrăinarea imobilului se poate face numai dacă se introduce în contract o clauză privitoare la preluarea datoriilor de către cumpărător.

Contract rentă viageră cu uzufruct

În contextul în care contractul de rentă viageră este constituit cu titlu oneros, respectiv atunci când debirentierul primește un bun mobil sau imobil în schimbul rentei pe care o plăteşte, contractul de rentă viageră are caracter translativ de proprietate. În acest caz, există posibilitatea ca prin contractul de rentă viageră, credirentierul să transmită debirentierului exclusiv nuda proprietate asupra bunului obiect al contractului, cu rezerva dreptului de uzufruct. Prin această modalitate, credirentierul păstrează posesia și dreptul de folosință asupra bunului. Dreptul de uzufruct poate fi stabilit pe durata convenită de părți sau cel mult viager.