Infracțiuni economice

De ce ar trebui să te asiste un avocat specializat în drept penal în cadrul procesului penal?

Infracțiunile economice au o importanță deosebită în practica juridică, fiind reglementate atât de Codul penal, cât și de legi speciale. Importanța acestora este dată atât de numărul mare de cauze cu infracțiuni în domeniul financiar-bancar și economic, în condițiile proliferării acestui tip de infracțiuni, cât și de problemele din cadrul urmăririi penale în înțelegerea acestora (fiind vorba de scheme financiare de multe ori extrem de complexe), precum și în demersul cercetărilor penale de acest gen (plan de cercetare).

Fără îndoială, cercetarea infracțiunilor economice presupune un nivel de dificultate mult mai mare față de alte domenii, nivel care rezultă atât din caracterul pur tehnic de cele mai multe ori a mecanismelor economico-financiare, cât și din complexitatea şi modul laborios în care se administrează probe într-un dosar penal de acest fel, aspecte ce fac asistența unui avocat specializat în drept penal esențială, în situația în care sunteți acuzat de comiterea unei infracțiuni de acest gen.

Ce sunt infracțiunile economice și care sunt acestea?

Deși nu există o definiție legală concretă a infracțiunilor informatice, putem afirma că acestea se referă la acțiuni ilicite desfășurate în domeniul economico-financiar. Principalele tipuri de infracțiuni economice incriminate de Codul penal sunt delapidarea, evaziunea fiscală, spălare de bani, management fraudulos și concurență neloială.

Evaziune fiscală

Infracțiunea de evaziune fiscală este incriminată la art. 9 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, potrivit căruia următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale constituie infracțiuni de evaziune fiscală:

• ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
• evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidenţierea altor operațiuni fictive;
• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
• executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
• sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
• substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate 

 Așadar, evaziunea fiscală se referă la situațiile în care contribuabilii ascund cu rea-credință sau ignoră obligația de plată a impozitelor, consecința fiind prejudicierea bugetului de stat. Fapta poate fi comisă de către o persoană fizică sau juridică sau de către orice entități fără personalitate juridică, care datorează impozite, sau alte contribuții către bugetul de stat. 

Infracțiunea de evaziune fiscală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă. În conținutul acestei infracțiuni, alineatul (2) prevede o circumstanță agravantă care presupune majorarea limitelor pedepsei cu 5 ani dacă se produce un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale. La alineatul 3 este prevăzută majorarea cu 7 ani a limitelor pedepsei dacă se produce un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale. 

Spălare de bani

Infracțiunea de spălare de bani este incriminată de art. 49 din Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit căruia următoarele fapte constituie infracțiunea de spălare de bani:

• schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
• ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
• dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Așadar, spălarea de bani reprezintă procesul de ascundere a originii ilicite a bunurilor sau a veniturilor obținute de către autor ori de către o altă persoană.În cazul dobândirii, deținerii sau folosirii de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoașterea provenienței bunurilor sau scopul trebuie stabilită din circumstanțe faptice obiective.

Infracțiunea de spălare de bani se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și este incriminată tentativa. În conținutul acestei infracțiuni, alineatul (21) prevede o circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare prevăzute la art. 5 din aceeași lege, în exercitarea activității sale profesionale. Mai mult, prin alin. (3) este stipulată aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)-c) din Legea nr. 286/2009, dacă fapta a fost săvârșită de o persoană juridică.  

Concurența neloială

Infracțiunea de concurență neloială este incriminată la art. 2 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, potrivit căruia următoarele practici comerciale ale întreprinderii şi/sau ale angajatului care contravin uzanțelor cinstite şi principiului general al bunei-credințe şi care produc sau sunt susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi constituie infracțiune:

• denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informații care nu corespund realității;
• deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat, prin folosirea unor informații despre care acesta avea cunoștință la momentul săvârșirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informații confidențiale şi a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi;
• discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia, prin alte mijloace decât cele prevăzute la lit. a);
• orice alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite şi principiului general al bunei-credințe şi care produc sau pot produce pagube concurenților.

 Fapta poate fi comisă de către o persoană fizică (care poate fi și un fost sau actual angajat) sau juridică (întreprinderi concurente). 

Consiliul Concurenței deține calitatea de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței și asigură protecția întreprinderilor împotriva practicilor de concurență neloială. Încălcarea obligației de concurență loială atrage răspunderea civilă, contravențională ori penală. Conform legii menționate anterior, următoarele practici constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

• folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să cauzeze confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
• folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informații confidențiale în legătură cu acestea, transmise autorităților competente în scopul obținerii autorizațiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conțin compuși chimici noi;
• divulgarea, achiziționarea sau utilizarea secretului comercial de către terți, ca rezultat al unei acțiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice ori a instituțiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând mențiuni false privind brevetele de invenții, brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicațiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți comercianți şi pe beneficiari.

Un avocat din echipa Blaj Law, cu specializare în dreptul penal și expertiză în infracțiunile economice, este gata să te reprezinte și să îți ofere asistență pe parcursul întregului proces penal. El poate acorda sprijin atât în relația cu autoritățile de cercetare penală în etapa de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată.