Infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri oficiale sau fals intelectual

Falsuri în înscrisuri

Infracțiunile de falsuri în înscrisuri sunt incriminate de dispozițiile art. 320 – art. 323 din Codul penal. Sfera de incidență a dispozițiilor legale înglobează conduitele ilicite, comise prin acțiuni sau inacțiuni, care lezează încrederea în autenticitatea și veridicitatea documentelor ce produc consecințe juridice.

La fel cum se apreciază și în literatura de specialitate, precizăm și noi că înscrisul în sensul legii penale trebuie să întrunească trei atibute esențiale: (i) înscrisul trebuie să conțină materializarea unei manifestări de voință sau atestarea unor fapte, acțiuni care să aibă relevanță juridică, (ii) valoarea probatorie a înscrisului – aptitudinea de a produce o denaturare a realității juridice, (iii) caracterul determinat sau determinabil al autorului.

Fals în înscrisuri oficiale

În primul rând, dispozițiile în materie incriminează prin intermediul art. 320 din Codul penal falsul material în înscrisuri oficiale care constă în (1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Mai departe, în cuprinsul alin. (2) se prevede că falsul prevăzut în alin. (1), săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Deopotrivă, la alin. (3) se prevede că sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimante producătoare de consecințe juridice, și, nu în ultimul rând, la alin. (4) se menționează faptul că tentativa se pedepsește.

Textul de incriminare are în vedere înscrisurile oficiale care emană sau aparțin funcționarilor publici (e.g. polițiști, judecători ș.a.), precum și persoanelor asimilate funcționarilor publici (e.g. notari, executori judecătorești, în anumite situații ș.a.).

Mai mult, se observă că textul de lege prevede și o formă agravată a infracțiunii de fals în înscrisuri, în ipoteza în care fapta este comisă de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de servicii. Spre exemplu, atunci când un inspector din cadrul Curții de Conturi falsifică un proces-verbal de constatare a unei contravenții emis împotriva unei instituții publice, în măsura în care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Fals intelectual

În aceeași ordine de idei, dispozițiile legale incriminează și infracțiunea de fals intelectual, mai exact, falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera date sau împrejurări. Deopotrivă, inclusiv tentativa la infracțiunea de fals intelectual este incriminată.

Elementul distinctiv al infracțiunii rezidă în aceea că numai un funcționare public poate comite un fals intelectual, nefiind atrasă răspunderea penală a persoanelor care nu dețin această calitate. Un exemplu clasic de comitere a infracțiunii de fals intelectual ar fi atunci când polițistul rutier consemnează în procesul-verbal de constatare a contravenției aspecte care să justifice aplicarea unei sancțiuni mai puțin rigide contravenientului, cum ar fi, nedepășirea vitezei legale cu 60 km/h, ci atestarea faptului precum conducătorul auto nu a semnalizat la trecerea de pe bandă de circulație pe alta ce atrage sancțiuni contravenționale mai puțin drastice.

În același mod, și tentativa la infracțiunea de fals intelectual este incriminată.

Fals in înscrisuri sub semnătură privată

În aceeași linie, nu este de omis faptul că dispozițiile legale incriminează și falsul în înscrisuri sub semnătură privată ce se realizează prin falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321 din codul penal, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice. Pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar tentativa se pedepsește.

Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, un aspect esențial de precizat este cel potrivit căruia comiterea sa se poate realiza indiferent de natura înscrisului. Mai exact, chiar dacă discutăm despre redactarea unei facturi, prin inserarea de mențiuni neadevărate, sau fie că vorbim despre scrierea unui contract între două părți, cât timp înscrisul este folosit sau încredințat altei persoanei spre folosire, în vederea producerii de efecte juridice, atunci va fi atrasă răspunderea penală a persoanei în cauză.

În ceea ce privește bifarea sau nu a condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în practica judiciară au apărut diverse discuții prin raportare la situațiile în care, în vederea comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, făptuitorii au și înregistrat documente fiscale în contabilitatea firmei, acestea fiind false.

Prin Decizia nr. 21/2017 privind recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că fapta de evidenţiere în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, prin folosirea de facturi şi chitanţe fiscale falsificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Uz de fals

Nu în ultimul rând, în dreptul pozitiv este incriminat uzul de fals, infracțiune ce constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice.

În esență, infracțiunea de uz de fals vizează situațiile în care înscrisul falsificat este introdus în circuitul civil și produce consecințe juridice. Practic, înscrisul falsificat implică un act de prezentare sau depunere a înscrisului în fața unui destinatar, acțiuni care sunt materializate în producerea de consecințe juridice prin utilizare înscrisului.

 

Consultă acum un avocat specializat în drept penal din echipa Blaj Law!